Vicii digitale

Publicat în Dilema Veche nr. 898 din 24 – 30 iunie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Un studiu al Cambridge University confirmă o stare de fapt pe care orice utilizator cu o minimă experiență pe rețelele sociale a putut-o constata de unul singur: postările negative despre politicieni au o șansă dublă de viralizare față de cele în care se scrie „de bine”. Altfel spus, trolling-ul politic e mai eficient decît discursul pozitiv.

Concluzia a venit după analiza a a 2,7 milioane de tweet-uri și postări pe Facebook și apare în paralel cu decizia Instagram de a oferi utilizatorilor posibilitatea de a ascunde numărul de aprecieri primite la postările proprii. Vîndut ca o modalitate de a ieși din vîrtejul de stimulente perverse pe care algoritmii le folosesc pentru a încuraja utilizatorii să petreacă tot mai mult timp pe rețele sociale, schimbarea anunțată de Instagram nu va rezolva probabil nimic. Chiar studiile interne ale companiei arată că dispariția like-urilor nu produce mari schimbări.

Felul în care sînt construite rețele sociale, accentul pus pe participare și reacții nu fac decît să încurajeze polarizarea, extremismul și discursul urii. Problema este recunoscută și probată în nenumărate feluri. Facebook și Twitter au fost acuzate, pe bună dreptate, de-a lungul timpului că au asistat nepăsătoare la promovarea genocidului (Myanmar), ascensiunea unor brand-uri de populism toxic și diviziv (SUA, Filipine, Brazilia), distribuirea în timp real de imagini ale unor atacuri teroriste (Noua Zeelandă) și nenumărate acte de violență fizică sau verbală care, nu în puține cazuri, au dus la moartea unor persoane. Dacă adăugăm aici și promovarea unor stiluri de viață inaccesibile pentru utilizatorul obișnuit, dar creatoare de anxietăți și depresii, obținem rețeta unui dezastru aproape imposibil de reparat.

De ani de zile, companiile care dețin principalele rețele sociale dau semne că înțeleg amploarea problemei și caută timid metode de răspuns. O dată la cîteva săptămîni citim despre cîte o nouă inițiativă de combatere a știrilor false, comentariilor toxice și a comportamentelor indezirabile. Uneori se schimbă algoritmii, alteori aflăm că s-a mai creat cîte un departament de fact checking despre care nu vom mai auzi niciodată nimic. Cînd situația e chiar gravă, cum a fost cazul asaltului asupra Capitoliului de la începutul acestui an, apar și măsuri drastice. Sau aparent drastice, cum ar fi suspendarea conturilor fostului președinte al Statelor Unite, Donald Trump. Trump a delirat însă patru ani de zile pe Twitter, lucrînd minuțios (nu e clar dacă și conștient) la deznodămîntul violent al carierei sale prezidențiale. Pentru că ar fi naiv să credem că extremiștii care au atacat Capitoliul au făcut-o în urma unui impuls de moment, într-un soi de nebunie colectivă indusă de un speech sau doar un tweet. În fapt, energia acestor oameni a fost stimulată ani de zile, la convingerea lor că sînt victimele unei conspirații s-a lucrat multă vreme, iar fostul președinte a fost participant activ. Nici chiar cei mai extremiști dintre extremiști nu își creează convingerile și nu acționează în baza lor de pe o zi pe alta.

Parlamentele și tribunalele de prin diverse state au încercat în fel și chip să pună sub control valurile de ură pe care Facebook le încurajează. Adevărul e că nimeni nu a reușit cu adevărat. S-a reușit cel mult o dezbatere publică în care libertatea de expresie a fost opusă responsabilității și toată lumea a rămas pe poziții. Asta dacă luăm în considerare statele democratice. În dictaturi cum sînt China sau Coreea de Nord, problema a fost rezolvată simplu – rețelele sociale occidentale nu pot funcționa. Dar cine ar vrea să urmeze astfel de modele?

Rețelele sociale rămîn un soi de rău acceptat de care te poți apăra în cîteva feluri. Primul dintre ele este un efort conștient de informare, însă el este posibil doar în cazul unora dintre noi. Cîți dintre oamenii pe care îi cunoașteți au timpul necesar și disponibilitatea mentală pentru a citi suficient, pentru a-și alege și diversifica sursele de informare și pentru a contextualiza informația pe care o primesc? E realist să presupunem că nu foarte mulți. Viața e totuși în altă parte, e ceea ce se întîmplă cu noi cîtă vreme în background-ul virtual se pregătește următorul dezastru.

Cealaltă variantă ar fi evitarea Facebook, Twitter, Instagram etc. Însă și aceasta e destul de puțin aplicabilă. Scopul primar al acestor aplicații și site-uri este de a apropia oamenii și a încuraja conversația. El nu a dispărut, e realizat, chiar dacă e mai puțin evident acum, și aduce beneficii reale. Să îi ceri unui om din 2021 să nu stea pe Internet este echivalent cu a-i cere să își schimbe radical dieta. E realizabil, dar e frustrant și sevrajul FOMO (fear of missing out  –  un fel de sindrom al oportunității ratate) poate fi intolerabil. Încercați pentru o zi să nu discutați nici un subiect care pleacă, trece sau ajunge la Facebook – o să vedeți că e tare greu. 

Dintr-un punct de vedere, rețelele sociale seamănă cu fumatul sau consumul de alcool. Unii oameni nu se vor lăsa niciodată, alții au să încerce alternative a căror toxicitate nu e suficient probată încă, iar restul vor încerca să își transfere viciile în altă parte. De dispărut nu vor dispărea niciodată, singura șansă e să învățăm să trăim cu ele. Responsabil, cum zic reclamele la bere.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.