Vicii digitale

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 898 din 24 ÔÇô 30 iunie 2021
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Un studiu al Cambridge University confirm─â o stare de fapt pe care orice utilizator cu o minim─â experien╚Ť─â pe re╚Ťelele sociale a putut-o constata de unul singur: post─ârile negative despre politicieni au o ╚Öans─â dubl─â de viralizare fa╚Ť─â de cele ├«n care se scrie ÔÇ×de bineÔÇŁ. Altfel spus, trolling-ul politic e mai eficient dec├«t discursul pozitiv.

Concluzia a venit dup─â analiza a a 2,7 milioane de tweet-uri ╚Öi post─âri pe Facebook ╚Öi apare ├«n paralel cu decizia Instagram de a oferi utilizatorilor posibilitatea de a ascunde num─ârul de aprecieri primite la post─ârile proprii. V├«ndut ca o modalitate de a ie╚Öi din v├«rtejul de stimulente perverse pe care algoritmii le folosesc pentru a ├«ncuraja utilizatorii s─â petreac─â tot mai mult timp pe re╚Ťele sociale, schimbarea anun╚Ťat─â de Instagram nu va rezolva probabil nimic. Chiar studiile interne ale companiei arat─â c─â dispari╚Ťia like-urilor nu produce mari schimb─âri.

Felul ├«n care s├«nt construite re╚Ťele sociale, accentul pus pe participare ╚Öi reac╚Ťii nu fac dec├«t s─â ├«ncurajeze polarizarea, extremismul ╚Öi discursul urii. Problema este recunoscut─â ╚Öi probat─â ├«n nenum─ârate feluri. Facebook ╚Öi Twitter au fost acuzate, pe bun─â dreptate, de-a lungul timpului c─â au asistat nep─âs─âtoare la promovarea genocidului (Myanmar), ascensiunea unor brand-uri de populism toxic ╚Öi diviziv (SUA, Filipine, Brazilia), distribuirea ├«n timp real de imagini ale unor atacuri teroriste (Noua Zeeland─â) ╚Öi nenum─ârate acte de violen╚Ť─â fizic─â sau verbal─â care, nu ├«n pu╚Ťine cazuri, au dus la moartea unor persoane. Dac─â ad─âug─âm aici ╚Öi promovarea unor stiluri de via╚Ť─â inaccesibile pentru utilizatorul obi╚Önuit, dar creatoare de anxiet─â╚Ťi ╚Öi depresii, ob╚Ťinem re╚Ťeta unui dezastru aproape imposibil de reparat.

De ani de zile, companiile care de╚Ťin principalele re╚Ťele sociale dau semne c─â ├«n╚Ťeleg amploarea problemei ╚Öi caut─â timid metode de r─âspuns. O dat─â la c├«teva s─âpt─âm├«ni citim despre c├«te o nou─â ini╚Ťiativ─â de combatere a ╚Ötirilor false, comentariilor toxice ╚Öi a comportamentelor indezirabile. Uneori se schimb─â algoritmii, alteori afl─âm c─â s-a mai creat c├«te un departament de fact checking despre care nu vom mai auzi niciodat─â nimic. C├«nd situa╚Ťia e chiar grav─â, cum a fost cazul asaltului asupra Capitoliului de la ├«nceputul acestui an, apar ╚Öi m─âsuri drastice. Sau aparent drastice, cum ar fi suspendarea conturilor fostului pre╚Öedinte al Statelor Unite, Donald Trump. Trump a delirat ├«ns─â patru ani de zile pe Twitter, lucr├«nd minu╚Ťios (nu e clar dac─â ╚Öi con╚Ötient) la deznod─âm├«ntul violent al carierei sale preziden╚Ťiale. Pentru c─â ar fi naiv s─â credem c─â extremi╚Ötii care au atacat Capitoliul au f─âcut-o ├«n urma unui impuls de moment, ├«ntr-un soi de nebunie colectiv─â indus─â de un speech sau doar un tweet. ├Än fapt, energia acestor oameni a fost stimulat─â ani de zile, la convingerea lor c─â s├«nt victimele unei conspira╚Ťii s-a lucrat mult─â vreme, iar fostul pre╚Öedinte a fost participant activ. Nici chiar cei mai extremi╚Öti dintre extremi╚Öti nu ├«╚Öi creeaz─â convingerile ╚Öi nu ac╚Ťioneaz─â ├«n baza lor de pe o zi pe alta.

Parlamentele ╚Öi tribunalele de prin diverse state au ├«ncercat ├«n fel ╚Öi chip s─â pun─â sub control valurile de ur─â pe care Facebook le ├«ncurajeaz─â. Adev─ârul e c─â nimeni nu a reu╚Öit cu adev─ârat. S-a reu╚Öit cel mult o dezbatere public─â ├«n care libertatea de expresie a fost opus─â responsabilit─â╚Ťii ╚Öi toat─â lumea a r─âmas pe pozi╚Ťii. Asta dac─â lu─âm ├«n considerare statele democratice. ├Än dictaturi cum s├«nt China sau Coreea de Nord, problema a fost rezolvat─â simplu ÔÇô re╚Ťelele sociale occidentale nu pot func╚Ťiona. Dar cine ar vrea s─â urmeze astfel de modele?

Re╚Ťelele sociale r─âm├«n un soi de r─âu acceptat de care te po╚Ťi ap─âra ├«n c├«teva feluri. Primul dintre ele este un efort con╚Ötient de informare, ├«ns─â el este posibil doar ├«n cazul unora dintre noi. C├«╚Ťi dintre oamenii pe care ├«i cunoa╚Öte╚Ťi au timpul necesar ╚Öi disponibilitatea mental─â pentru a citi suficient, pentru a-╚Öi alege ╚Öi diversifica sursele de informare ╚Öi pentru a contextualiza informa╚Ťia pe care o primesc? E realist s─â presupunem c─â nu foarte mul╚Ťi. Via╚Ťa e totu╚Öi ├«n alt─â parte, e ceea ce se ├«nt├«mpl─â cu noi c├«t─â vreme ├«n background-ul virtual se preg─âte╚Öte urm─âtorul dezastru.

Cealalt─â variant─â ar fi evitarea Facebook, Twitter, Instagram etc. ├Äns─â ╚Öi aceasta e destul de pu╚Ťin aplicabil─â. Scopul primar al acestor aplica╚Ťii ╚Öi site-uri este de a apropia oamenii ╚Öi a ├«ncuraja conversa╚Ťia. El nu a disp─ârut, e realizat, chiar dac─â e mai pu╚Ťin evident acum, ╚Öi aduce beneficii reale. S─â ├«i ceri unui om din 2021 s─â nu stea pe Internet este echivalent cu a-i cere s─â ├«╚Öi schimbe radical dieta. E realizabil, dar e frustrant ╚Öi sevrajul FOMO (fear of missing out  ÔÇô  un fel de sindrom al oportunit─â╚Ťii ratate) poate fi intolerabil. ├Äncerca╚Ťi pentru o zi s─â nu discuta╚Ťi nici un subiect care pleac─â, trece sau ajunge la Facebook ÔÇô o s─â vede╚Ťi c─â e tare greu. 

Dintr-un punct de vedere, re╚Ťelele sociale seam─ân─â cu fumatul sau consumul de alcool. Unii oameni nu se vor l─âsa niciodat─â, al╚Ťii au s─â ├«ncerce alternative a c─âror toxicitate nu e suficient probat─â ├«nc─â, iar restul vor ├«ncerca s─â ├«╚Öi transfere viciile ├«n alt─â parte. De disp─ârut nu vor disp─ârea niciodat─â, singura ╚Öans─â e s─â ├«nv─â╚Ť─âm s─â tr─âim cu ele. Responsabil, cum zic reclamele la bere.

Teodor Ti╚Ť─â este gazda podcast-ului ├Än Centru pe care ├«l pute╚Ťi asculta pe oricare dintre platformele de distribu╚Ťie (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.