Viața după capitalism

Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Viața după capitalism jpeg

În 1995, am publicat o carte intitulată The World After Communism („Lumea după comunism“). Astăzi, mă întreb dacă va exista o lume după capitalism. Această întrebare nu este determinată de cea mai gravă depresiune economică din anii ’30 încoace. Capitalismul a avut întotdeauna parte de crize, şi va continua să aibă. Mai curînd, porneşte de la sentimentul că civilizaţia occidentală devine din ce în ce mai nesatisfăcătoare, fiind împovărată de un sistem de stimulente esenţiale pentru acumularea averii, dar care ne subminează capacitatea de a ne bucura de ea. Capitalismul ar putea fi aproape de a-şi epuiza potenţialul pentru crearea unei vieţi mai bune – cel puţin în ţările cele mai bogate din lume. 

Prin „mai bună“ mă refer la o viaţă mai bună din perspectivă etică, nu materială. Cîştigurile materiale pot continua să existe, deşi există dovezi care arată că acestea nu îi fac mai fericiţi pe oameni. Nemulţumirea mea este legată de calitatea unei civilizaţii în care producţia şi consumul de bunuri inutile au devenit ocupaţia principală a majorităţii oamenilor. 

Spun asta nu pentru a denigra capitalismul. A fost şi este un sistem superb de a înfrînge lipsurile. Prin organizarea eficientă a producţiei şi prin redirecţionarea ei către urmărirea prosperităţii, mai degrabă decît a puterii, a scos o mare parte a lumii din sărăcie. Totuşi, ce se întîmplă cu un astfel de sistem cînd lipsurile au fost transformate în abundenţă? Continuă să producă mai mult, stimulînd apetiturile istovite cu noi gadget-uri, emoţii şi excitări? Cît mai poate continua acest lucru? Ne vom petrece următorul secol bălăcindu-ne în trivialitate? În cea mai mare parte a secolului trecut, alternativa la capitalism a fost socialismul. Dar socialismul, în forma sa clasică, a eşuat – cum era de aşteptat. Producţia publică este inferioară celei private, din mai multe motive, nu numai pentru că distruge posibilitatea de alegere şi varietatea. Iar, de la colapsul comunismului, nu a mai existat nici o alternativă coerentă la capitalism. Se pare că, dincolo de capitalism, se întinde panorama... capitalismului. 

Dintotdeauna au existat importante întrebări morale legate de capitalism, care au putut fi lăsate deoparte deoarece capitalismul a reuşit atît de bine să genereze bunăstare. Acum, cînd posedăm deja toată bogăţia de care avem nevoie, sîntem îndreptăţiţi să ne întrebăm dacă costurile capitalismului merită suferite. 

Adam Smith, spre exemplu, a recunoscut faptul că diviziunea muncii îi face pe oameni mai proşti, lipsindu-i de calificările nespecializate. Cu toate acestea, el considera că este un preţ – compensat posibil de educaţie – care merită plătit, din moment ce lărgirea pieţei favoriza creşterea bogăţiei. Acest lucru l-a făcut un adept înflăcărat al comerţului liber. 

Apărătorii de azi ai comerţului liber îşi susţin cauza cam în acelaşi mod ca Adam Smith, ignorînd faptul că bogăţia s-a extins enorm de la Smith încoace. De obicei, ei recunosc faptul că din cauza comerţului liber se pierd locuri de muncă, dar afirmă că programele de recalificare vor integra muncitorii în ocupaţii noi, „de o valoare mai înaltă“. Acest lucru înseamnă a spune că, în ciuda faptului că ţările (sau regiunile) bogate nu mai au nevoie de beneficiile comerţului liber, trebuie să-i suporte în continuare costurile. 

Susţinătorii sistemului actual răspund: lăsăm astfel de alegeri fiecărui individ în parte. Dacă oamenii vor să păşească în afara benzii rulante, sînt liberi să o facă. Şi din ce în ce mai mulţi, în realitate, „se retrag“. Democraţia înseamnă, de asemenea, libertatea de a alege împotriva capitalismului. 

Răspunsul este puternic, dar naiv. Oamenii nu îşi formează preferinţele fiind izolaţi. Alegerile lor sînt clădite pe cultura dominantă a societăţii lor. Chiar se presupune că presiunea constantă de a consuma nu are nici un efect asupra preferinţelor? Interzicem pornografia şi restricţionăm violenţa la TV, considerînd că acestea afectează negativ oamenii, şi totuşi ar trebui să credem că publicitatea nelimitată pentru bunuri de consum afectează numai distribuţia cererii, nu şi întregul? Uneori, apărătorii capitalismului argumentează că spiritul lăcomiei este atît de adînc înrădăcinat în natura umană, încît nimic nu îl poate îndepărta. Dar natura umană reprezintă un mănunchi de pasiuni şi posibilităţi. Dintotdeauna, funcţia culturii (inclusiv a religiei) a fost încurajarea unora dintre ele, şi limitarea exprimării altora. 

Într-adevăr, „spiritul capitalismului“ a pătruns în relaţiile umane destul de tîrziu în istorie. Înainte, pieţele pentru vînzare şi cumpărare erau îngrădite de restricţii legale şi morale. O persoană care îşi dedica viaţa pentru a face bani nu era privită ca un bun model. Lăcomia, zgîrcenia şi invidia se numărau printre păcatele de moarte. Cămătăria (a face bani din bani) era considerată un păcat împotriva lui Dumnezeu. De-abia în secolul al XVIII-lea, lăcomia a devenit respectabilă din punct de vedere moral. Acum se considera că este sănătos, prometeic să transformi averea în bani pe care să-i foloseşti pentru a face mai mulţi bani, deoarece procedînd astfel aduci beneficii umanităţii. 

Acest lucru a inspirat modul de viaţă american, unde banii vorbesc întotdeauna. Sfîrşitul capitalismului înseamnă pur şi simplu sfîrşitul impulsului de a-i asculta. Oamenii ar începe să se bucure de ce au, în loc să-şi dorească mereu mai mult. Ne putem imagina o societate a deţinătorilor de averi private, al căror principal obiectiv este de a duce vieţi bune, şi nu de a-şi transforma averea în „capital“. Serviciile financiare s-ar micşora, pentru că cei bogaţi nu ar vrea mereu să devină şi mai bogaţi. Întrucît din ce în ce mai mulţi oameni consideră că au suficient, ne putem aştepta ca spiritul cîştigului să-şi piardă aprobarea socială. Capitalismul îşi va fi îndeplinit treaba, iar motivul profitului şi-ar reocupa locul în „cercul celor nedoriţi“. 

Dezonorarea lăcomiei este probabilă numai în acele ţări în care cetăţenii au deja mai mult decît au nevoie. Şi chiar şi acolo, mulţi oameni au încă mai puţin decît au nevoie. Dovezile sugerează că economiile ar fi mai stabile şi cetăţenii mai fericiţi dacă bogăţia şi veniturile ar fi distribuite în mod egal. Justificarea economică pentru inegalităţile mari între venituri – nevoia de a stimula oamenii să fie mai productivi – se prăbuşeşte cînd creşterea încetează să mai fie importantă. 

Poate socialismul nu a fost o alternativă la capitalism, ci moştenitorul său. Va moşteni pămîntul nu prin deposedarea celor bogaţi de proprietăţile lor, ci prin furnizarea de motive şi de stimulente pentru comportament, care nu sînt legate de acumularea în plus a averii. 

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes şi membru al Consiliului de Administraţie al Şcolii de Studii Politice din Moscova.  

Copyright: Project Syndicate, 2011  
www.project-syndicate.org  

traducere de Patricia MIHAIL

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Alexandra vioara jpeg
Povestea fetei cu vioara de la Cazinou: „Am văzut marea doar de pe faleză“
În fiecare seară, pe faleza Constanței, o tânără diafană, parcă desprinsă din orchestra lumii, cântă la vioară vals, tangou sau muzică dance. Trecătorii se opresc vrăjiți și, pentru o clipă, fac parte din povestea ei.
france jpg
De la Generalul Berthelot la Cincu - Rolul Franței în arhitectura de securitate a Flancului de Est al NATO
De un secol, de la generalul Berthelot și până la Brigada Militară de la Cincu, prezența Franței în România consolidează securitatea și oferă oportunități militar/tehnologice. Franța joacă un rol strategic pe Flancul Estic al NATO, este echilibru între autonomia strategică și solidaritatea aliată.
Squidgame Unit 311 N015682 jpeg
Protagoniști din „Squid Game“, despre rolul moralizator al serialului, dincolo de entertainment: „A înțelege suferința altei persoane nu este un lucru ușor“
Protagonist al serialului care a trecut bariera ecranului și cea a divertismentului, Lee Jung-jae spune că datorită rolului său a reușit să înțeleagă dificultățile prin care trec mulți oameni asemenea celor din „Squid Game“.
horoscop noroc logo jpg
Horoscop săptămâna 21–27 iulie. Gemenii și Peștii au parte de schimbări radicale pe plan personal
Această perioadă susține încrederea în sine, curajul de a-ți asuma riscuri și convingerea că meriți o viață care să te împlinească cu adevărat. Fiecare zodie va avea o zi specială în această săptămână în care norocul îi va surâde mai mult decât de obicei.
GettyImages 1042083794 jpeg
Dan Perjovschi, artist: „Acum 15 ani eram mai iacobin, voiam ca arta mea să țină numai de revoluție și libertatea de expresie“
Cunoscut pentru arta sa militantă, Dan Perjovschi a acceptat în premieră colaborarea cu un mare brand din industria modei și recunoaște sincer că, până nu demult, ar fi refuzat categoric o astfel de propunere
zodii zodie horoscop istock jpg
Horoscop săptămâna 19-25 iulie. Nativii care au noroc pe toate planurile
O zodie se bucură de atenția familiei. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale pentru săptămâna 19-25 iulie.
Volodimr Zelenski  summit Odesa FOTO Profimedia jpg
Zelenski propune Rusiei noi runde de discuții. „Trebuie relansate negocierile”
Zelenski propune Rusiei noi runde de discuții săptămâna viitoare, în timp ce negocierile de pace rămăseseră în impas după o reuniune fără rezultate în luna iunie.
Sophie Vouzelaud Foto Facebook jpg
„Sunt un imbecil”. Un bărbat de 76 de ani a călătorit 760 de km pentru a se căsători cu o fostă Miss Franța, dar a fost întâmpinat de soțul ei
Un belgian a călătorit 760 de kilometri pentru a se întâlni cu o regină a frumuseții din Franța, care l-ar fi făcut să creadă că va fi viitoarea lui soție. Acesta a realizat abia la casa modelului că a fost victima unei fraude romantice.
Begu jpg