Via╚Ťa dup─â capitalism

Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Via╚Ťa dup─â capitalism jpeg

├Än 1995, am publicat o carte intitulat─â The World After Communism (ÔÇ×Lumea dup─â comunismÔÇť). Ast─âzi, m─â ├«ntreb dac─â va exista o lume dup─â capitalism. Aceast─â ├«ntrebare nu este determinat─â de cea mai grav─â depresiune economic─â din anii ÔÇÖ30 ├«ncoace. Capitalismul a avut ├«ntotdeauna parte de crize, ┼či va continua s─â aib─â. Mai cur├«nd, porne┼čte de la sentimentul c─â civiliza┼úia occidental─â devine din ce ├«n ce mai nesatisf─âc─âtoare, fiind ├«mpov─ârat─â de un sistem de stimulente esen┼úiale pentru acumularea averii, dar care ne submineaz─â capacitatea de a ne bucura de ea. Capitalismul ar putea fi aproape de a-┼či epuiza poten┼úialul pentru crearea unei vie┼úi mai bune ÔÇô cel pu┼úin ├«n ┼ú─ârile cele mai bogate din lume. 

Prin ÔÇ×mai bun─âÔÇť m─â refer la o via┼ú─â mai bun─â din perspectiv─â etic─â, nu material─â. C├«┼čtigurile materiale pot continua s─â existe, de┼či exist─â dovezi care arat─â c─â acestea nu ├«i fac mai ferici┼úi pe oameni. Nemul┼úumirea mea este legat─â de calitatea unei civiliza┼úii ├«n care produc┼úia ┼či consumul de bunuri inutile au devenit ocupa┼úia principal─â a majorit─â┼úii oamenilor. 

Spun asta nu pentru a denigra capitalismul. A fost ┼či este un sistem superb de a ├«nfr├«nge lipsurile. Prin organizarea eficient─â a produc┼úiei ┼či prin redirec┼úionarea ei c─âtre urm─ârirea prosperit─â┼úii, mai degrab─â dec├«t a puterii, a scos o mare parte a lumii din s─âr─âcie. Totu┼či, ce se ├«nt├«mpl─â cu un astfel de sistem c├«nd lipsurile au fost transformate ├«n abunden┼ú─â? Continu─â s─â produc─â mai mult, stimul├«nd apetiturile istovite cu noi gadget-uri, emo┼úii ┼či excit─âri? C├«t mai poate continua acest lucru? Ne vom petrece urm─âtorul secol b─âl─âcindu-ne ├«n trivialitate? ├Än cea mai mare parte a secolului trecut, alternativa la capitalism a fost socialismul. Dar socialismul, ├«n forma sa clasic─â, a e┼čuat ÔÇô cum era de a┼čteptat. Produc┼úia public─â este inferioar─â celei private, din mai multe motive, nu numai pentru c─â distruge posibilitatea de alegere ┼či varietatea. Iar, de la colapsul comunismului, nu a mai existat nici o alternativ─â coerent─â la capitalism. Se pare c─â, dincolo de capitalism, se ├«ntinde panorama... capitalismului. 

Dintotdeauna au existat importante ├«ntreb─âri morale legate de capitalism, care au putut fi l─âsate deoparte deoarece capitalismul a reu┼čit at├«t de bine s─â genereze bun─âstare. Acum, c├«nd posed─âm deja toat─â bog─â┼úia de care avem nevoie, s├«ntem ├«ndrept─â┼úi┼úi s─â ne ├«ntreb─âm dac─â costurile capitalismului merit─â suferite. 

Adam Smith, spre exemplu, a recunoscut faptul c─â diviziunea muncii ├«i face pe oameni mai pro┼čti, lipsindu-i de calific─ârile nespecializate. Cu toate acestea, el considera c─â este un pre┼ú ÔÇô compensat posibil de educa┼úie ÔÇô care merit─â pl─âtit, din moment ce l─ârgirea pie┼úei favoriza cre┼čterea bog─â┼úiei. Acest lucru l-a f─âcut un adept ├«nfl─âc─ârat al comer┼úului liber. 

Ap─âr─âtorii de azi ai comer┼úului liber ├«┼či sus┼úin cauza cam ├«n acela┼či mod ca Adam Smith, ignor├«nd faptul c─â bog─â┼úia s-a extins enorm de la Smith ├«ncoace. De obicei, ei recunosc faptul c─â din cauza comer┼úului liber se pierd locuri de munc─â, dar afirm─â c─â programele de recalificare vor integra muncitorii ├«n ocupa┼úii noi, ÔÇ×de o valoare mai ├«nalt─âÔÇť. Acest lucru ├«nseamn─â a spune c─â, ├«n ciuda faptului c─â ┼ú─ârile (sau regiunile) bogate nu mai au nevoie de beneficiile comer┼úului liber, trebuie s─â-i suporte ├«n continuare costurile. 

Sus┼úin─âtorii sistemului actual r─âspund: l─âs─âm astfel de alegeri fiec─ârui individ ├«n parte. Dac─â oamenii vor s─â p─â┼čeasc─â ├«n afara benzii rulante, s├«nt liberi s─â o fac─â. ┼×i din ce ├«n ce mai mul┼úi, ├«n realitate, ÔÇ×se retragÔÇť. Democra┼úia ├«nseamn─â, de asemenea, libertatea de a alege ├«mpotriva capitalismului. 

R─âspunsul este puternic, dar naiv. Oamenii nu ├«┼či formeaz─â preferin┼úele fiind izola┼úi. Alegerile lor s├«nt cl─âdite pe cultura dominant─â a societ─â┼úii lor. Chiar se presupune c─â presiunea constant─â de a consuma nu are nici un efect asupra preferin┼úelor? Interzicem pornografia ┼či restric┼úion─âm violen┼úa la TV, consider├«nd c─â acestea afecteaz─â negativ oamenii, ┼či totu┼či ar trebui s─â credem c─â publicitatea nelimitat─â pentru bunuri de consum afecteaz─â numai distribu┼úia cererii, nu ┼či ├«ntregul? Uneori, ap─âr─âtorii capitalismului argumenteaz─â c─â spiritul l─âcomiei este at├«t de ad├«nc ├«nr─âd─âcinat ├«n natura uman─â, ├«nc├«t nimic nu ├«l poate ├«ndep─ârta. Dar natura uman─â reprezint─â un m─ânunchi de pasiuni ┼či posibilit─â┼úi. Dintotdeauna, func┼úia culturii (inclusiv a religiei) a fost ├«ncurajarea unora dintre ele, ┼či limitarea exprim─ârii altora. 

├Äntr-adev─âr, ÔÇ×spiritul capitalismuluiÔÇť a p─âtruns ├«n rela┼úiile umane destul de t├«rziu ├«n istorie. ├Änainte, pie┼úele pentru v├«nzare ┼či cump─ârare erau ├«ngr─âdite de restric┼úii legale ┼či morale. O persoan─â care ├«┼či dedica via┼úa pentru a face bani nu era privit─â ca un bun model. L─âcomia, zg├«rcenia ┼či invidia se num─ârau printre p─âcatele de moarte. C─âm─ât─âria (a face bani din bani) era considerat─â un p─âcat ├«mpotriva lui Dumnezeu. De-abia ├«n secolul al XVIII-lea, l─âcomia a devenit respectabil─â din punct de vedere moral. Acum se considera c─â este s─ân─âtos, prometeic s─â transformi averea ├«n bani pe care s─â-i folose┼čti pentru a face mai mul┼úi bani, deoarece proced├«nd astfel aduci beneficii umanit─â┼úii. 

Acest lucru a inspirat modul de via┼ú─â american, unde banii vorbesc ├«ntotdeauna. Sf├«r┼čitul capitalismului ├«nseamn─â pur ┼či simplu sf├«r┼čitul impulsului de a-i asculta. Oamenii ar ├«ncepe s─â se bucure de ce au, ├«n loc s─â-┼či doreasc─â mereu mai mult. Ne putem imagina o societate a de┼úin─âtorilor de averi private, al c─âror principal obiectiv este de a duce vie┼úi bune, ┼či nu de a-┼či transforma averea ├«n ÔÇ×capitalÔÇť. Serviciile financiare s-ar mic┼čora, pentru c─â cei boga┼úi nu ar vrea mereu s─â devin─â ┼či mai boga┼úi. ├Äntruc├«t din ce ├«n ce mai mul┼úi oameni consider─â c─â au suficient, ne putem a┼čtepta ca spiritul c├«┼čtigului s─â-┼či piard─â aprobarea social─â. Capitalismul ├«┼či va fi ├«ndeplinit treaba, iar motivul profitului ┼či-ar reocupa locul ├«n ÔÇ×cercul celor nedori┼úiÔÇť. 

Dezonorarea l─âcomiei este probabil─â numai ├«n acele ┼ú─âri ├«n care cet─â┼úenii au deja mai mult dec├«t au nevoie. ┼×i chiar ┼či acolo, mul┼úi oameni au ├«nc─â mai pu┼úin dec├«t au nevoie. Dovezile sugereaz─â c─â economiile ar fi mai stabile ┼či cet─â┼úenii mai ferici┼úi dac─â bog─â┼úia ┼či veniturile ar fi distribuite ├«n mod egal. Justificarea economic─â pentru inegalit─â┼úile mari ├«ntre venituri ÔÇô nevoia de a stimula oamenii s─â fie mai productivi ÔÇô se pr─âbu┼če┼čte c├«nd cre┼čterea ├«nceteaz─â s─â mai fie important─â. 

Poate socialismul nu a fost o alternativ─â la capitalism, ci mo┼čtenitorul s─âu. Va mo┼čteni p─âm├«ntul nu prin deposedarea celor boga┼úi de propriet─â┼úile lor, ci prin furnizarea de motive ┼či de stimulente pentru comportament, care nu s├«nt legate de acumularea ├«n plus a averii. 

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, profesor emerit de economie politic─â la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes ┼či membru al Consiliului de Administra┼úie al ┼×colii de Studii Politice din Moscova.  

Copyright: Project Syndicate, 2011  
www.project-syndicate.org  

traducere de Patricia MIHAIL

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.