Vi se pare inimaginabil?

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Se apropie sfîrșitul semestrului I și, implicit, momentul încheierii mediilor, context în care Ministerul Educației și Cercetării a decis că acestea se pot încheia cu două note, indiferent de numărul de ore pe care o disciplină sau alta le are în orarul elevilor și, de asemenea, fără a se da teze. În fapt, este o prelungire a aceleiași măsuri din anul precedent, luată pentru semestrul al II-lea.

În opinia mea, este o măsură binevenită, o spun din capul locului, în ambele sale dimensiuni. Am mai scris despre eliminarea tezelor și cu altă ocazie, iar în privința încheierii mediilor cu două note sînt de părere că nu e o problemă, ba chiar că permite atît profesorilor, cît și elevilor să se concentreze mai mult pe dezvoltarea competențelor decît pe goana după bifarea unui număr. Vreau să dezvolt puțin însă subiectul, pentru că mi se pare important.

Am fost zilele acestea într-un context de comunicare cu un număr mai mare de profesori din întreaga țară, ocazie cu care s-a luat în discuție și această chestiune, fapt care m-a determinat să redeschid acum subiectul și să îl nuanțez, ba chiar să îmi recalibrez chiar eu poziția față de cea formulată cu altă ocazie sau, mai bine spus, să mi-o situez într-o perspectivă mai largă.

Aș porni de la observația că, la treizeci de ani după momentul 1989, sistemul nostru de învățămînt e aproape în aceeași formulă de rezolvare a evaluării la clasă, formulă care are o istorie mai îndelungată, mergînd pînă spre Spiru Haret. Mare nume al reformării învățămîntului, dar, totuși, aparținînd unei epoci care s-a stins de mai bine de o sută de ani. Evaluarea și notarea pe parcursul școlarizării sînt neschimbate practic, existînd doar ocazional unele mici ajustări, schimbări ale ponderilor notelor în medie. Sistemul e însă același, medie aritmetică a notelor, în prezent – dacă punem între paranteze momentul pandemic –, cu obligativitatea existenței unui număr de note mai mare cu unu față de numărul de ore din orar, iar la unele discipline cu teză, care intră într-un calcul aritmetic și ea.

E greu să faci reforme și să schimbi radical lucruri, pentru că prima reacție poate fi de rezervă sau chiar de revoltă, omul fiind în general tentat să păstreze ceea ce ce îi este familiar, să respingă ceea ce e nou din teama de necunoscut, din comoditate. Dar zona aceasta a evaluării este una dintre cele pe care le consider obligatoriu de reformat cît mai curînd și voi saluta cu respect ministrul care va fi destul de vizionar și de curajos pentru a demara un proces de acest fel. Să luăm puțin la bani mărunți povestea, încercînd să-i scriem ideile principale.

Sistemul nostru presupune notare cu cifre de la 1 la 10 și, cum explicam mai sus, medie aritmetică, plus teza la unele materii (discriminatoriu, firește!) și un număr de note mai mare ca numărul de ore de la clasă. Ne-am obișnuit atît de mult cu acest sistem, încît nu ne imaginăm altul, mai modern, mai apropiat de paradigma dezvoltării personale și a formării competențelor, mai apropiat chiar de o abordare transdisciplinară și de cuprindere pe arii curriculare a acestora. Însă sistemul nostru nu este unic în lume, ba chiar este destul de periferic, dacă privim spre alte țări unde evaluarea se face după cu totul alte principii, în unele neexistînd deloc note, ci calificative.

Să ne imaginăm, spre exemplu, un sistem în care profesorul nu trăiește cu presiunea „notării ritmice” – sintagmă obsedantă și nesănătoasă –, pentru că nu trebuie să dea note pe parcurs, ci doar să facă evaluări periodice, în care să marcheze narativ gradul de atingere a unor competențe și progresul înregistrat de elevi. Cu o evaluare sumativă doar la final de semestru, de exemplu, pe care să o conceapă astfel încît să urmărească și el strict gradul de formare a competențelor, fără obsesia verificării tuturor achizițiilor la nivel de informație. Un model smart de evaluare de acest fel poate fi conceput în formule diverse, care să nu depășească o oră sau care să fie etapizat pe parcursul mai multor ore, în secvențe mai scurte. Da, elevul să nu primească note pe parcurs, ci doar evaluări calitative, pe un sistem poate cu calificative, iar la final să primească o singură notă, care sumarizează gradul de formare a competențelor. Vin și cu un exemplu simplu de argument în favoarea ideii, prin care să șubrezesc încrederea în formula actuală: orice profesor a întîlnit elevi care pe parcursul semestrului au avut momente de fluctuație, care au prins un 7, să zicem, la un test, sau un 6 la un răspuns oral, dar care la final de semestru, la teză, spre exemplu, au demonstrat o creștere valorică importantă, urcînd la un 9 sau chiar la 10. De ce trebuie el să fie notat și cu șasele, și cu șaptele de pe parcurs, cînd de fapt a ajuns la un alt nivel? Nu e nedrept? În opinia mea, este! Elevului respectiv, deși îl vezi că a ajuns la nivel de 9 sau de 10, media îi iese doar 7 sau 8 în cele din urmă. Îl diminuezi din ceea ce este el acum, prin ceea ce a fost cîndva, într-un moment poate mai prost. Și n-ai ce face.

O altă idee – pentru că ceea ce mi-aș dori este nașterea unei dezbateri ample asupra subiectului, nu neapărat preluarea opțiunilor mele – poate fi gîndită pe un sistem de credite, care să pondereze la nivel de arii curriculare evaluările. Adică, dacă elevul este la un profil umanist, filologic poate, notarea la final de semestru să fie făcută printr-o ponderare cu credite a evaluărilor pe discipline, astfel încît în nota finală acordată pe arii curriculare să se regăsească în procente diferite disciplinele studiate, în funcție de relevanța lor pentru construcția unui profil al absolventului specializat în domeniul filologic. O altă pondere să o aibă matematica, de exemplu, în raport cu spaniola.

Sînt doar cîteva idei, dar fondul pe care aș vrea să îl văd luat în discuție este al schimbării. Avem nevoie de un alt sistem de evaluare și am senzația că acum este un moment potrivit pentru a se demara un proces al acestei schimbări. De ce să nu ne imaginăm că de la toamnă, de exemplu, s-ar putea schimba ceva în acest sens? Vi se pare inimaginabil?

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.