Vi se pare inimaginabil?

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Se apropie sf├«r╚Öitul semestrului I ╚Öi, implicit, momentul ├«ncheierii mediilor, context ├«n care Ministerul Educa╚Ťiei ╚Öi Cercet─ârii a decis c─â acestea se pot ├«ncheia cu dou─â note, indiferent de num─ârul de ore pe care o disciplin─â sau alta le are ├«n orarul elevilor ╚Öi, de asemenea, f─âr─â a se da teze. ├Än fapt, este o prelungire a aceleia╚Öi m─âsuri din anul precedent, luat─â pentru semestrul al II-lea.

├Än opinia mea, este o m─âsur─â binevenit─â, o spun din capul locului, ├«n ambele sale dimensiuni. Am mai scris despre eliminarea tezelor ╚Öi cu alt─â ocazie, iar ├«n privin╚Ťa ├«ncheierii mediilor cu dou─â note s├«nt de p─ârere c─â nu e o problem─â, ba chiar c─â permite at├«t profesorilor, c├«t ╚Öi elevilor s─â se concentreze mai mult pe dezvoltarea competen╚Ťelor dec├«t pe goana dup─â bifarea unui num─âr. Vreau s─â dezvolt pu╚Ťin ├«ns─â subiectul, pentru c─â mi se pare important.

Am fost zilele acestea ├«ntr-un context de comunicare cu un num─âr mai mare de profesori din ├«ntreaga ╚Ťar─â, ocazie cu care s-a luat ├«n discu╚Ťie ╚Öi aceast─â chestiune, fapt care m-a determinat s─â redeschid acum subiectul ╚Öi s─â ├«l nuan╚Ťez, ba chiar s─â ├«mi recalibrez chiar eu pozi╚Ťia fa╚Ť─â de cea formulat─â cu alt─â ocazie sau, mai bine spus, s─â mi-o situez ├«ntr-o perspectiv─â mai larg─â.

A╚Ö porni de la observa╚Ťia c─â, la treizeci de ani dup─â momentul 1989, sistemul nostru de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt e aproape ├«n aceea╚Öi formul─â de rezolvare a evalu─ârii la clas─â, formul─â care are o istorie mai ├«ndelungat─â, merg├«nd p├«n─â spre Spiru Haret. Mare nume al reform─ârii ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului, dar, totu╚Öi, apar╚Ťin├«nd unei epoci care s-a stins de mai bine de o sut─â de ani. Evaluarea ╚Öi notarea pe parcursul ╚Öcolariz─ârii s├«nt neschimbate practic, exist├«nd doar ocazional unele mici ajust─âri, schimb─âri ale ponderilor notelor ├«n medie. Sistemul e ├«ns─â acela╚Öi, medie aritmetic─â a notelor, ├«n prezent ÔÇô dac─â punem ├«ntre paranteze momentul pandemic ÔÇô, cu obligativitatea existen╚Ťei unui num─âr de note mai mare cu unu fa╚Ť─â de num─ârul de ore din orar, iar la unele discipline cu tez─â, care intr─â ├«ntr-un calcul aritmetic ╚Öi ea.

E greu s─â faci reforme ╚Öi s─â schimbi radical lucruri, pentru c─â prima reac╚Ťie poate fi de rezerv─â sau chiar de revolt─â, omul fiind ├«n general tentat s─â p─âstreze ceea ce ce ├«i este familiar, s─â resping─â ceea ce e nou din teama de necunoscut, din comoditate. Dar zona aceasta a evalu─ârii este una dintre cele pe care le consider obligatoriu de reformat c├«t mai cur├«nd ╚Öi voi saluta cu respect ministrul care va fi destul de vizionar ╚Öi de curajos pentru a demara un proces de acest fel. S─â lu─âm pu╚Ťin la bani m─ârun╚Ťi povestea, ├«ncerc├«nd s─â-i scriem ideile principale.

Sistemul nostru presupune notare cu cifre de la 1 la 10 ╚Öi, cum explicam mai sus, medie aritmetic─â, plus teza la unele materii (discriminatoriu, fire╚Öte!) ╚Öi un num─âr de note mai mare ca num─ârul de ore de la clas─â. Ne-am obi╚Önuit at├«t de mult cu acest sistem, ├«nc├«t nu ne imagin─âm altul, mai modern, mai apropiat de paradigma dezvolt─ârii personale ╚Öi a form─ârii competen╚Ťelor, mai apropiat chiar de o abordare transdisciplinar─â ╚Öi de cuprindere pe arii curriculare a acestora. ├Äns─â sistemul nostru nu este unic ├«n lume, ba chiar este destul de periferic, dac─â privim spre alte ╚Ť─âri unde evaluarea se face dup─â cu totul alte principii, ├«n unele neexist├«nd deloc note, ci calificative.

S─â ne imagin─âm, spre exemplu, un sistem ├«n care profesorul nu tr─âie╚Öte cu presiunea ÔÇ×not─ârii ritmiceÔÇŁ ÔÇô sintagm─â obsedant─â ╚Öi nes─ân─âtoas─â ÔÇô, pentru c─â nu trebuie s─â dea note pe parcurs, ci doar s─â fac─â evalu─âri periodice, ├«n care s─â marcheze narativ gradul de atingere a unor competen╚Ťe ╚Öi progresul ├«nregistrat de elevi. Cu o evaluare sumativ─â doar la final de semestru, de exemplu, pe care s─â o conceap─â astfel ├«nc├«t s─â urm─âreasc─â ╚Öi el strict gradul de formare a competen╚Ťelor, f─âr─â obsesia verific─ârii tuturor achizi╚Ťiilor la nivel de informa╚Ťie. Un model smart de evaluare de acest fel poate fi conceput ├«n formule diverse, care s─â nu dep─â╚Öeasc─â o or─â sau care s─â fie etapizat pe parcursul mai multor ore, ├«n secven╚Ťe mai scurte. Da, elevul s─â nu primeasc─â note pe parcurs, ci doar evalu─âri calitative, pe un sistem poate cu calificative, iar la final s─â primeasc─â o singur─â not─â, care sumarizeaz─â gradul de formare a competen╚Ťelor. Vin ╚Öi cu un exemplu simplu de argument ├«n favoarea ideii, prin care s─â ╚Öubrezesc ├«ncrederea ├«n formula actual─â: orice profesor a ├«nt├«lnit elevi care pe parcursul semestrului au avut momente de fluctua╚Ťie, care au prins un 7, s─â zicem, la un test, sau un 6 la un r─âspuns oral, dar care la final de semestru, la tez─â, spre exemplu, au demonstrat o cre╚Ötere valoric─â important─â, urc├«nd la un 9 sau chiar la 10. De ce trebuie el s─â fie notat ╚Öi cu ╚Öasele, ╚Öi cu ╚Öaptele de pe parcurs, c├«nd de fapt a ajuns la un alt nivel? Nu e nedrept? ├Än opinia mea, este! Elevului respectiv, de╚Öi ├«l vezi c─â a ajuns la nivel de 9 sau de 10, media ├«i iese doar 7 sau 8 ├«n cele din urm─â. ├Äl diminuezi din ceea ce este el acum, prin ceea ce a fost c├«ndva, ├«ntr-un moment poate mai prost. ╚śi n-ai ce face.

O alt─â idee ÔÇô pentru c─â ceea ce mi-a╚Ö dori este na╚Öterea unei dezbateri ample asupra subiectului, nu neap─ârat preluarea op╚Ťiunilor mele ÔÇô poate fi g├«ndit─â pe un sistem de credite, care s─â pondereze la nivel de arii curriculare evalu─ârile. Adic─â, dac─â elevul este la un profil umanist, filologic poate, notarea la final de semestru s─â fie f─âcut─â printr-o ponderare cu credite a evalu─ârilor pe discipline, astfel ├«nc├«t ├«n nota final─â acordat─â pe arii curriculare s─â se reg─âseasc─â ├«n procente diferite disciplinele studiate, ├«n func╚Ťie de relevan╚Ťa lor pentru construc╚Ťia unui profil al absolventului specializat ├«n domeniul filologic. O alt─â pondere s─â o aib─â matematica, de exemplu, ├«n raport cu spaniola.

S├«nt doar c├«teva idei, dar fondul pe care a╚Ö vrea s─â ├«l v─âd luat ├«n discu╚Ťie este al schimb─ârii. Avem nevoie de un alt sistem de evaluare ╚Öi am senza╚Ťia c─â acum este un moment potrivit pentru a se demara un proces al acestei schimb─âri. De ce s─â nu ne imagin─âm c─â de la toamn─â, de exemplu, s-ar putea schimba ceva ├«n acest sens? Vi se pare inimaginabil?

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.