ÔÇ×Vestele galbeneÔÇť sau de ce s├«nt francezii altfelÔÇŽ

Publicat în Dilema Veche nr. 773 din 13-19 decembrie 2018
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

Revoltele ÔÇ×vestelor galbeneÔÇť franceze au suscitat o stupefac┼úie mondial─â, ┼či pe bun─â dreptate. Pe multe me┬şridiane ale lumii, Fran┼úa este v─â┬şzut─â ca un paradis social, ca un spa┼úiu ├«n care totul func┼úioneaz─â ├«nc─â: statul-provi┬şden┬ş┼ú─â, statul de drept, sistemul de s─ân─âtate, trans┬şporturile, Justi┼úia, mecanismele de solidaritate, diversele forme de contraputereÔÇŽ Dintre cele 200 de ┼ú─âri ale planetei, ├«n cel pu┼úin 150 Fran┼úa este invidiat─â pentru ceea ce reprezint─â ┼či pentru ceea ce poate oferi ├«n materie de calitate a vie┼úii ┼či oportunit─â┼úi.

┼×i totu┼či, iat─â, ├«n jur de patru milioane cinci sute de mii de francezi au ÔÇ×profilul socialÔÇť care-i face s─â intre, ├«n principiu, ├«n categoria ÔÇ×vestelor galbeneÔÇť. Mai precis, ei tr─âiesc din salarii ┼či venituri minime, ┼či sufer─â atunci c├«nd s├«nt m─ârite doar cu c├«teva zeci de centime pre┼úurile la benzin─â, la motorin─â, la gaze, la electricitate, la ┼úig─âri, la timbre, la transporturile publice, la unele produse de prim─â necesitate sau la diverse serviciiÔÇŽ

Nu este deloc ├«nt├«mpl─âtor c─â explozia de nemul┼úumire a acestei categorii de francezi s-a produs ├«n preajma Cr─âciunului. De mul┼úi ani, perioada din preajma s─ârb─âtorilor de iarn─â a devenit un veritabul delir al societ─â┼úii de consum, un fenomen de care umanit─â┼úii ar trebui s─â-i fie ru┼čine. Este acel moment al anului c├«nd familiile ┼či persoanele care nu au destule mijloace pentru a intra ├«n orgia consumist─â resimt fie cea mai mare umilin┼ú─â, fie cea mai mare indignare, fie ambele. Mi se pare emblematic─â fraza pronun┼úat─â de un b─ârbat de vreo 35 de ani pe un canal de televiziune francez, care ├«┼či justifica furia astfel: ÔÇ×S├«nt agent de livrare, c├«┼čtig 1.300 de euro lunar, so┼úia mea este la ┼čomaj, abia ne descurc─âm cu ace┼čti bani, la sf├«r┼čitul lunii nu-mi r─âm├«ne nimic, iar acum, de Cr─âciun, nici nu ┼čtiu dac─â am din ce s─â-i iau fiului meu un cadouÔÇť.

De la izbucnirea acestei mi┼čc─âri, care a devenit o frond─â ├«mpotriva unui ├«ntreg sistem, au ap─ârut numeroase analize ├«n str─âin─âtate. Universitari, exper┼úi ├«n tot felul de domenii care au leg─âtur─â cu aventura omului pe P─âm├«nt, laurea┼úi ai Premiului Nobel pentru Economie ┼či alte min┼úi ├«ngrijorate ├«┼či dau cu p─ârerea ├«n leg─âtur─â cu aceast─â revolt─â francez─â pentru c─â, de fapt, ea s-ar putea s─â fie simbolul unei falii ap─ârute la nivel global. Aten┼úie, par s─â spun─â unii dintre ┬şace┼čti speciali┼čti (cum este cazul antropologului american David Graeber, care se exprim─â ├«n Le Monde), ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Fran┼úa seam─ân─â cu un simptom precursor. ├Än aceast─â lume globalizat─â, unii se revolt─â prin ie┼čirea din sistem (este cazul Brexit ului), iar al┼úii prin ├«ncercarea de demolare a structurilor Puterii chiar dac─â s├«nt expresii ale democra┼úiei.

Revoltele care s-au produs ├«n Fran┼úa din 1789 ├«ncoace au avut, aproape toate, o puternic─â rezonan┼ú─â european─â ┼či chiar interna┼úional─â. A fost cazul cu Revolu┼úia francez─â, cu revolu┼úia din 1848, cu Comuna din Paris din 1871, cu mi┼čcarea din 1968. Nu ┼čtim dac─â ÔÇ×mi┼čcarea galben─âÔÇť (cum o nume┼čte un jurnalist francez) se ├«nscrie chiar ├«n aceast─â serie istoric─â de mare calibru. Un lucru este sigur ├«ns─â, ┼či ├«l recunosc chiar unii intelectuali hexagonali (cum ar fi academicianul Jean-Robert Pitte): francezii au un apetit mai mare dec├«t celelalte popoare pentru manifesta┼úii, contesta┼úii, proteste, r─âzmeri┼úe, revolte, revolu┼úii, frondeÔÇŽ Iar uneori se remarc─â prin faptul c─â se revolt─â primii ├«mpotriva unor realit─â┼úi care, de fapt, s├«nt insuportabile pentru toat─â lumea.

Una dintre aceste ÔÇ×realit─â┼úiÔÇť este faptul c─â liberalismul nu-┼či mai poate ┼úine marea sa promisiune, aceea de a aduce prosperitate pentru to┼úi. O alt─â realitate ┼úine de globalizare, care i-a favorizat pe unii, dar i-a declasat pe al┼úii. Exist─â, ├«n elanul aproape ira┼úional al ÔÇ×vestelor galbeneÔÇť franceze, un ÔÇ×dinteÔÇť ┼či ├«mpotriva Europei, ┼či ├«mpotriva globaliz─ârii, ┼či ├«mpotriva imigra┼úiei, ┼či ├«mpotriva democra┼úiei reprezentative, ┼či ├«mpotriva capitalismului, ┼či ├«mpotriva elitelorÔÇŽ

Din ├«ntregul spectru al culorilor, cel mai pu┼úin iubit─â este cea galben─â, arat─â ├«ntr-un articol publicat ├«n Lib├ęration istoricul Michel Pastoureau, specialist ├«n culori ┼či ├«n simbolistica lor. ├Än imaginarul european, culoarea galben─â a devenit sinonim─â cu ├«mb─âtr├«nirea, cu declinul, cu putrefac┼úia, cu tr─âdarea, cu minciuna. De altfel, mai spune acela┼či specialist, partidele politice au evitat ├«n mod sistematic s─â adopte culoarea galben─â ├«n campaniile lor. Comuni┼čtii au adoptat de mult─â vreme culoarea ro┼čie, monarhi┼čtii culoarea alb─â, anarhi┼čtii culoarea neagr─â, conservatorii culoarea albastr─â, sociali┼čtii culoarea roz, ecologi┼čtii culoarea verde. ┼×tim ce a ├«nsemnat culoarea portocalie, ca simbol al speran┼úei, nu demult, ├«n UcrainaÔÇŽ

Risc─â oare culoarea galben─â s─â devin─â acum o expresie a haosului, a confuziei, a pulsiunii sinuciga┼če ┼či a violen┼úei? Pentru c─â un alt simptom nelini┼čtitor poate fi identificat ├«n Fran┼úa: apari┼úia unor for┼úe obscure care se grefeaz─â cu un fel de abilitate diabolic─â pe corpul social aflat ├«n demers protestatar. Greu de ├«n┼úeles cum a fost posibil, dar Fran┼úa a tolerat ├«n ultimele decenii un fel de drept nescris la defulare. S├«nt cel pu┼úin dou─âzeci de ani de c├«nd, ├«n unele suburbii, Anul Nou este ÔÇ×s─ârb─âtoritÔÇť de unii tineri prin incendieri de ma┼čini. Observatorii spun c─â aceast─â ÔÇ×tradi┼úie ludic─âÔÇť a pornit de la Strasbourg. Ea s-a extins ├«ns─â ┼či la Paris, precum ┼či ├«n alte ora┼če, iar uneori respectivele grupuri au fost oarecum ├«ntr-o ÔÇ×competi┼úieÔÇť, urm├«nd s─â ÔÇ×c├«┼čtigeÔÇť cartierul sau ora┼čul care afi┼ča pe ├«nt├«i ianuarie cel mai mare bilan┼ú de ma┼čini incendiate.

├Än prezent, autorit─â┼úile franceze evoc─â prin┬şcipiul toleran┼úei zero pentru sp─ârg─âtori, huligani, vandali ┼či jefuitori de magazine. La r─âd─âcina stupefiantelor violen┼úe din ul┬ştima lun─â din Fran┼úa se afl─â ├«ns─â ┼či aceast─â lege nescris─â a ÔÇ×dreptului la defulareÔÇť pe care autorit─â┼úile succesive, locale ┼či centrale, au tolerat-o at├«ta vreme.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.