Varşovia – Bruxelles, miza europeană a confruntării

Publicat în Dilema Veche nr. 650 din 4-10 august 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Comisia Europeană a hotărît, săptămîna trecută, să dea Poloniei un răgaz de trei luni pentru a reveni în interiorul normelor europene privind statul de drept. Altfel, Varșovia poate ajunge în situația de a-și pierde dreptul de vot în cadrul Consiliului. O sancțiune dură, care nu a fost aplicată, în fapt, niciodată în istoria Uniunii. Doar în anul 2000, Austria a fost amenințată cu pierderea dreptului de vot, în cazul includerii în guvern a formațiunii extremiste a lui Jörg Haider. Dar planul a fost abandonat la Viena și lucrurile au intrat repede în normal. 

Concret, Polonia ar trebui să-și schimbe legislația privind numirea judecătorilor la Tribunalul Constituțional. O lege care ar urma să paralizeze Curtea, după cum afirma Comisia de la Veneția. Prin respectiva lege se introduce regula majorității calificate de două treimi pentru deciziile Tribunalului Constituțional. Deciziile de mare importanță vor putea fi luate de 13 din cei 15 judecători – o majoritate greu de atins. Legea a fost votată la finele anului 2015, cu toate obiecțiile venite dinspre Comisia Europeană. În martie 2016, a fost declarată neconstituțională de către Tribunal. Însă decizia nu a fost publicată în Monitorul Oficial, aflat sub controlul partidului conservator de guvernămînt, Lege și Justiție (PiS). 

Situația seamănă, întrucîtva, cu cea din timpul crizei politice și constituționale din România, din vara anului 2012. Iar procedura europeană, numită și Cadrul statului de drept, a fost inspirată tocmai de evenimentele de la București. Procedura datează din 2014 și, iată, este aplicată pentru prima oară Poloniei. Ar fi însă exagerat să credem că guvernul condus de Beata Szydlo, dar controlat, în realitate, de liderul PiS Jaroslaw Kaczynski, va face mari eforturi pentru a se alinia cerințelor de la Bruxelles. Cu alte cuvinte, nu vom asista la o repetare a scenariului din vara lui 2012 în care, în plină criză politică, premierul român de atunci, Victor Ponta, primea din partea președintelui Comisiei celebrul plan în 11 puncte. Și pe care, de bine, de rău, s-a apucat să-l aplice. 

Kaczynski se bazează pe faptul că prietenul său de la Budapesta, Viktor Orbán, va face uz de dreptul de veto și va bloca astfel o suspendare a dreptului de vot pentru Polonia. Povestea are însă consecințe în întregul joc european de după Brexit. Imediat ce s-a aflat rezultatul votului britanicilor, Varșovia s-a pronunțat pentru o renaționalizare a mai multor atribuții aflate acum în curtea Bruxelles-ului. O declarație venită cam în același timp cu cea franco-germană (la nivel de miniștri de Externe) care preconiza, dimpotrivă, o Uniune tot mai strînsă, odată cu plecarea Marii Britanii. Sînt, de fapt, două viziuni asupra viitorului Uniunii Europene, care se vor ciocni, probabil cu scîntei, la Consiliul European prevăzut pentru mijlocul lunii septembrie. Și să nu vă închipuiți că Polonia e izolată! Țările din grupul Vișegrad, precum și unele țări nordice, ar fi de acord cu ideea de „mai puțină Europă“. 

Nici măcar derapajele de la statul de drept nu constituie o problemă, ci mai degrabă o oportunitate pentru Varșovia. Refuzul ei de a se alinia cerințelor Comisiei, urmat de un eșec al ridicării dreptului de vot, va fi cel mai bun semnal că Bruxelles-ul, Berlinul și Parisul nu sînt de neînvins. Și, mai mult, că orice stat membru poate face ce dorește la el acasă, inclusiv să încalce normele europene, cu condiția să aibă cel puțin un aliat de nădejde (ceea ce, în 2012, lui Victor Ponta i-a lipsit). 

Summit-ul din septembrie pare, în acest moment, a fi sortit eșecului, în sensul că sînt greu de întrevăzut decizii. Vom asista, cel mai probabil, la conturarea clară a taberelor (apropo, ce va alege România?), urmînd ca even­tualele compromisuri să fie căutate de aici înainte. Însă ce fel de compromis poate încăpea între „mai multă Europă“ și „mai puțină Europă“? Eventual, putem vorbi despre o acceptare a situației așa cum este și edificarea unei Europe cu geometrie variabilă, cu grade diferite de integrare. O Europă a multiplelor viteze. 

Întrebarea este dacă acesta poate fi numit cu adevărat un compromis sau mai degrabă o înmormîntare cu onoruri a ideii de Europă unită și puternică. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

pawel durakiewicz guinness jpg
A alergat 42 km desculț pe gheață!
Alergătorul polonez Pawel Durakiewicz (38 de ani) a reușit o performanță incredibilă, intrând în Cartea Recordurilor Guinness după ce a alergat un maraton complet desculț, pe gheață și zăpadă, în 4 ore, 57 de minute și 54 de secunde.
george simion foto facebook png
Cum pot influența alegerile din România politica europeană. Expert: „Va fi un bloc est-european constând în Ungaria, Slovacia și România”
Profesor de științe politice la Rutgers University-Newark și expert în spațiul ex-sovietic, Alexander J. Motyl consideră că o victorie a lui George Simion poate duce la reconfigurarea politicii europene. O abordare similară are și expertul în relații internaționale Laurențiu Pleșca.
duminica gelu jpg
Alegătorii tăcuți pot răsturna rezultatul. Cine sunt românii care ar putea decide soarta turului II al prezidențialelor
Scena politică românească e dominată de susținătorii vocali ai celor doi finaliști, aflați într-o confruntare deschisă. Sociologul Gelu Duminică avertizează însă că, deși pare că au confiscat discursul politic, nu aceștia vor decide alegerile.
fabrica dacia
Se mai produce ceva în România după 1990? Adevărul care nu le place unora, scos la iveală de un economist
Economistul Adrian Băzăvan reacționează la criticile suveraniștilor, care susțin că economia României nu mai produce nimic și că trăim exclusiv din importuri. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa, susține Băzăvan, care vine cu date interesante în acest sens.
Patru zodii primesc un mesaj important de la Univers pe 8 martie, foto Shutterstock jpg
Zodia care va avea de înfruntat un obstacol, la finalul lunii mai. Ce trebuie să știe acest nativ
La finalul lunii mai, astrele pregătesc o perioadă intensă pentru nativii din zodia Taur. După un început de primăvară liniștit, cu multă energie pozitivă și oportunități, aceștia vor întâmpina un obstacol semnificativ care va pune la încercare răbdarea și reziliența lor.
nor tornada cluj jpg
Vremea e în mâinile noastre. Cum pot românii pasionați de fenomene meteo să sprijine cercetarea științifică
Pasionații de fenomene meteo extreme sunt încurajați să ajute comunitatea științifică. Specialiștii îi îndeamnă să filmeze tornade, efecte spectuloase ale grindinei, dar și alte fenomene interesante, pentru a fi apoi distribuite către organizații de profil și analizate.
papa leon profimedia jpg
Leon al XIV-lea, noul papa, deşi american, nu este un fan al preşedintelui SUA. „Trump a încurcat-o”
Cristian Bădiliţă, istoric al creştinismului timpuriu, spune că Papa Leon al XIV-lea, în ciuda faptului că este un american, nu este de acord cu politica MAGA a preşedintelui Donald Trump.
Marcel Ciolacu dupa alegerile din 4 mai la Consiliul PSD   Foto Mediafax (2) jpg
Ciolacu a demisionat, dar nu se dă dus. Ce funcție ar putea primi liderul PSD după prezidențiale SURSE
Fostul premier Marcel Ciolacu, rămas momentan în fruntea PSD, încă mai speră la o poziție de putere în fruntea statului, susțin surse politice pentru Adevărul.
Reichstagul german după capturarea sa de către Aliați, la 3 iunie 1945 Wikipedia jpg
9 mai: Ziua în care s-a semnat capitularea necondiționată a Germaniei. Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial pe teatrul european de război
Pe 9 mai, în 1502, Cristofor Columb a pornit în ultima sa călătorie către Lumea Nouă, iar în 1877 a fost citită Declarația de Independenţă de stat a României. În aceeași zi, dar în 1945, s-a semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei, marcând sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.