Valoarea simbolică e doar o amintire

Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

O amintire luminoasă din care, uneori, încă mai reușim să trăim și acum. Dar e destul de limpede faptul că ideea în sine de valoare simbolică a rămas uitată, undeva, într-o secție de terapie intensivă. E conectată la aparate, i se mai administrează din cînd în cînd cîte o perfuzie, însă fără prea mari speranțe. Pentru că această idee e doar una dintre cele pe care le-am abandonat. Nu le-am mai tras după noi. Le-am lăsat în urmă, pe frontul fiecărei zile care s-a scurs. Au rămas pe cîmpul de necuprins pe care au pierit și alte idei, civilizații, nenumărate și deseori neștiute specii de plante și de animale, lumi întregi, cetăți ale căror ziduri păreau eterne. Așa și cu ideea de valoare simbolică. Aidoma oricărui aducător de bine, își urmează soarta. Se-ndreaptă lent spre dispariție și uitare. E bine să lămurim de la bun început, pentru toți vigilenții care stau de pază în calea păcătoșilor porniți pe demitizări și pe hărțuirea „credinței noastre”. Nu despre asta e vorba aici. Discuția se găsește într-o zonă în care, cu tot cu vigilența și zgomotul produs de zăngănitul ei, nimic nu mai poate influența cursul lucrurilor. Cel puțin deocamdată.

Valoarea simbolică despre care putem să spunem că devine o amintire e – dincolo de toate celelalte posibile înțelesuri ale sintagmei – facultatea umană de a face fluxuri întregi de schimburi de semnificații între concret și abstract, potrivindu-le cu o încărcătură emoțională și intelectuală, dar și cu elemente de conduită și comportament. E vorba despre excepții de la acceptarea unor convenții esențiale, dar și despre un întreg univers de lucruri care pur și simplu nu pot să încapă în definiții. Conferi valoare pură, importanță deosebită, respect unor chestiuni imateriale, unor idei care pot avea o concretețe mai mare decît cea a unui munte, cît se poate de real, la poalele căruia te afli. E un minunat paradox care face loc unor jocuri complexe între palpabil și non-palpabil, gîndire logică și trăire deplină a unor emoții, individ și comunitate, lume și cosmos. Valoarea simbolică se poate întinde de la complexitatea acceptării convenției din cazul mecanismului de „însuflețire” a unui obiect pînă în abisul de înțelesuri și de trăiri pe care le poate genera un semn grafic. Poate fi percepută de la încărcarea ocazională cu semnificații a unui gest uman cît se poate de obișnuit pînă la reacția unanimă a unor comunități de toate dimensiunile în fața unei narațiuni care nici măcar nu mai are nevoie să fie spusă de cineva. Ea se spune de una singură, prin însăși existența fiecărui membru al comunității. Iar jocul definirilor poate continua mult și bine.

În lumea contemporană, valoarea simbolică se mută din ce în ce mai mult în zona distanței scurte de semnificație. Adică o notație de orice fel, care trimite către un înțeles precis. Un șir de semne grafice pe un „bon de casă”, la un restaurant sau la un magazin, care transmit o informație cît se poate de limpede și de exactă. Un semn de circulație care emite un mesaj a cărui concretețe e absolută. Un logotip al unei companii care poate transmite pachete de semnificații, de la unele foarte simple pînă la unele foarte bogate și complexe. S-a scris enorm despre aceste subiecte. Așa cum se scrie, tot mai des acum, despre ofensiva notației și despre extincția mecanismelor conotației. Specia noastră pare să fie din ce în ce mai alfabetizată, adică să cunoască notația și valorile ei elementare. Dar să fie de la o zi la alta mai analfabetă, mai străină în fața ideii de conotație. Mecanismele semnificațiilor primare se instalează confortabil în viață, iar cele ale înțelegerii profunde, ale identificării sensurilor suplimentare își dau obștescul sfîrșit. Devine din ce în ce mai concretă și mai lipsită de orice văl al miresei banala zicere care obișnuia să fie încărcată cu o ironie nu tocmai binevoitoare, dar și cu o doză variabilă de asumare a superiorității: „Nu rîdem la aceleași glume”.         

E un rezultat firesc al democratizării. Iar această afirmație nu trebuie să trezească în nici un fel suspiciunea de respingere conservatoare a progresului. Democratizarea nu se referă doar la ideea de democrație socială în sens politic. Ci și la extinderea ei în zone de semnificație cu care nu avea nici o legătură în urmă cu cîteva zeci de ani. Bunăoară, sistemul Bologna, din educație, poate fi un exemplu strălucit în acest sens. Mult mai mulți studenți (deci o șansă substanțial mărită de a primi educație superioară), acumulând cunoștințe în timp mai scurt. Dar cu speranța că selectarea pentru studiile masterale și doctorale ne va duce în situația de a avea mai mulți membri ai elitei intelectuale, creatoare, de toate felurile. Deci o elită mult mai numeroasă decît aveam înainte de aplicarea acestui model de educație universitară. Evident, doar timpul și experiențele pe care le trăim ne vor spune dacă acest model, cu toate avantajele și dezavantajele lui, a fost unul eficient.

La fel și cu valoarea simbolică și cu uitarea ei în secția de terapie intensivă. Unii se vor grăbi să spună că e, în sfîrșit, o ieșire din obscurantism și din influența excesivă a religiei, a Bisericii și a oricăror forme de colonialism. Alții vor spune că e rezultatul marșului victorios al prostiei generalizate și al euforiei imbecilizării nediscriminate. După cum vor exista și cei care vor vorbi despre o oboseală a unui fel de a fi și de a vedea lumea, despre nevoia acută a unei reexaminări a stării de fapt și despre necesitatea profundei restructurări a acesteia. Dacă lumea va pierde un fel de fascinație, dar va deveni mai bună și mai responsabilă cu propria condiție, poate că stingerea actuală a ideii de profunzime a valorii simbolice nu e ireversibilă. Dar dacă alfabetizarea noastră va însemna doar să „postăm” o poză și să anunțăm cum ne simțim azi în rețeaua socială, merită să punem de-un parastas în amintirea defunctei idei de valoare simbolică.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.