Vacanţa s-a terminat

Publicat în Dilema Veche nr. 615 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2015
Guverne sub acoperire jpeg

Așa a terminat Iulian Fota, invitat într-una din emisiunile mele, seria sa de opinii privind viitorul Europei după atentatele de la Paris. L-am invitat din două motive. În primul rînd, analizele sale sînt printre cele mai echilibrate și exacte de pe la noi. Apoi, pentru că, în urmă cu doar cîteva zile, avusese parte de o conversație nu tocmai plăcută, cu fostul său șef, Traian Băsescu. Incidentul s-a petrecut în direct la B1, o televiziune care dorește să ne convingă cu orice chip că musulmanii sînt toți niște fundamentaliști nenorociți care vin în Europa cu un singur scop: acela de a ne descăpățîna brâncovenește, pe noi, creștinii.

În fine. Pe parcursul emisiunii cu pricina, domnul Fota apreciază serviciile secrete franceze și invocă unele (posibile) limitări de acțiune, venite din partea Președinției. Domnul Băsescu dă telefon și îl izbește pe domnul Fota cu capul de toți pereții studioului, numindu-l mincinos mîrșav. De cînd și pînă cînd un atentat „atît de bine organizat“ și nedescoperit de Servicii poate fi pus în cîrca politicienilor? De ce nu admite domnul profesor de la Academia Națională de Informații că spionii au fost incompetenți?

Dincolo de violența limbajului utilizat de fostul președinte al României, tema în sine este veche de cînd democrația liberală și serviciile secrete au fost nevoite să conviețuiască sub ochii electoratului. Spionii nu utilizează mijloace corecte politic pentru a obține informaţii. Ei mituiesc, fură, șantajează, torturează, ucid. Unii sînt prinși. Nici un politician nu este încîntat să se afle că „ai lui“ fac de-astea, deși nimeni nu s-ar mai mira de nimic în cazul unor dezvăluiri snowdenești. Apar, inevitabil, restricții pe care oamenii Serviciilor nu le apreciază defel. Relația dintre șefii de stat și spionii lor este arareori cordială, fără asprimi și diferențe (uneori majore) de opinii. Cam asta s-a dedus din polemica Fota-Băsescu.

Una dintre schimbările majore pe care euro-optimiștii le cer acum, după atentatele de la Paris, este „mai multă Europă“ în toate cele. Cum ar fi, de exemplu, într-ale serviciilor de informații. Pare logic. Se strîng la o masă reprezentanți de la toate SRI-urile și MI5-urile, pun la un loc tot ce află despre potențialii teroriști și eficiența acțiunii comune crește. Domnul Băsescu așa zicea că ar fi bine. Ideea îmi pare, însă, utopie curată.

În primul rînd, subordonarea și cooperarea. Dacă la nivelul fiecărui stat membru, gradul de implicare a șefului politic creează un disconfort serios, cum ar fi să ai 28 de șefi de stat care să încerce să pice de acord asupra unui tactici sau a alteia, într-o anume acțiune operativă? Consiliul lansează acum idei privind restrîngerea tratatului Schengen sau crearea unui mini-Schengen de cinci state (din care Franța ar fi exclusă!). Cum s-ar putea imagina o umbră de consens eficient, pentru a coordona politic un serviciu secret comun? În plus, mai e vorba de încredere. Care țară ar fi dispusă a și deconspira sursele (agenții din teren) celorlalți prieteni și parteneri? De-abia ce aflarăm că americanii au ascultat telefonul doamnei Merkel și că nemții au făcut cam același lucru amicilor francezi. Vă închipuiți că, brusc, chiar și după oribilele asasinate de la Paris, toate reflexele spionilor naționali vor dispărea ca prin farmec, de dragul interesului comun european? Unitatea în diversitate există și în materie de culegere de informații. Știați, de exemplu, că Bruxelles-ul este împărțit în 19 primării locale și șase mari departamente de poliție care cooperează destul de rar? Păi, dacă într-un singur stat, Belgia (socotită destul de dur de publicația Politico a fi un „failed state“ – stat ratat), sînt asemenea necazuri de comunicare și cooperare, cum să rezolvi binecunoscutele diferențe de abordare dintre spionii britanici și cei francezi, de exemplu?

De acum înainte, vom avea mai multă sau mai puțină Europă? Sincer, nu știu. În materie de siguranță, potrivită poate fi și o combinație. Oricum ar fi, vorba domnului Fota, vacanța pare a se fi terminat.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Huiduieli la concertul Coldplay de pe Arena Naţională. Un manelist a cântat in mijlocul concertului. „Mi s-a dus tot cheful” | VIDEO
O apariţie pe cât de neaşteptată, pe atât de neplăcută în timpul concertului trupei britanice de rock Coldplay la primul concert susţinut în România în cadrul turneului „Music of the spheres”.
image
Cine e Babasha și ce spune după momentul de la concertul Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază” VIDEO
Babasha, pe numele său real Vlad Babașa, este originar din Bacău și la ora actuală este foarte popular pe mai multe platforme de streaming audio. Acesta a stârnit controverse după ce a cântat la mult așteptaul concert Coldplay în România, în fața a 50.000 de spectatori.
image
Mărturiile recruților ruși luați prizonieri de război de către ucraineni: „Cu banii ăștia aș trăi regește în Somalia”
Recruți din țări africane și din Asia de Sud care au fost luați prizonieri de război de trupele ucrainene au oferit mărturii despre cum au ajuns să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării, relatează portalul RBC Ucraina.

HIstoria.ro

image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.