Va mai rămîne România o democraţie liberală?

Publicat în Dilema Veche nr. 548 din 14-20 august 2014
Ecourile tragediei jpeg

Aşa cum era de aşteptat, premierul turc în exerciţiu, Recep Tayyip Erdogan, a cîştigat alegerile prezidenţiale – primele cu vot direct din istoria acestei ţări. Şi astfel, omul forte de la Ankara şi-a consolidat proiectul de putere personală. Urmează acum modificarea Constituţiei, în ideea întăririi prerogativelor prezidenţiale. Este obiectivul fundamental al noului preşedinte, aşa cum a fost formulat şi în campania electorală. Pe la începutul ascensiunii lui Erdogan, modificarea legii fundamentale fusese planificată în vederea accelerării procesului de aderare a ţării la Uniunea Europeană, prin reducerea rolului armatei sau consolidarea independenţei justiţiei. Între timp, proiectul european al Turciei a fost îngheţat, şi nu doar din vina Ankarei, ci şi ca urmare a respingerii ideii de apartenenţă a Turciei la Uniunea Europeană, în mai multe mari capitale ale Vechiului Continent. Aşa că la Ankara nu a mai rămas decît proiectul de putere, personal, al lui Erdogan.

Turcia se menţine astfel cu succes în grupa „democraţiilor neliberale“ din regiunea noastră, alături de Rusia şi Ungaria. Ca să fim cinstiţi, termenul de „democraţie neliberală“ a început să fie pus în circulaţie nu de liderul turc, ci de premierul ungar Viktor Orbán. Iar consacrarea a venit chiar într-un discurs ţinut în această vară pe teritoriul românesc, la Băile Tuşnad.

Dar ce este o „democraţie neliberală“? Pe scurt, un sistem în care liderul este ales sau plebiscitat de popor, prin alegeri mai mult sau mai puţin libere. Cît de libere sînt alegerile din Rusia ştim foarte bine. OSCE a exprimat critici şi la adresa procesului electoral din Turcia. Nici Ungaria nu stă strălucit la acest capitol, după ce guvernul şi-a subordonat, aproape în totalitate, mijloacele media. De altfel, subordonarea mass-media de către guvern este o trăsătură caracteristică unei „democraţii neliberale“. Nu demult, într-o discuţie cu oameni de afaceri şi universitari turci, aveam să aflu cum stau lucrurile în ţara lui Erdogan: atribuirea oricărei lucrări publice către una dintre marile companii turceşti conţine şi obligaţia subînţeleasă de a susţine financiar un „bazin de presă“ – ziare, posturi TV şi de Radio, pagini de Internet – bineînţeles, favorabile guvernului.

Prezenţa sporită a statului în economie, primatul „interesului statului“ asupra societăţii civile (oricum, ONG-urile sînt considerate nocive), intimidarea minorităţilor de orice fel, naţionalismul exacerbat însoţit de revizionism în politica externă, promovarea uneori agresivă a religiei dominante, reducerea pînă la desfiinţare a sistemului de protecţie socială reprezintă trăsături fundamentale ale statului „neliberal“. Le regăsim, în proporţii şi în forme diferite, la Ankara, Moscova şi Budapesta.

Modelul poate fi tentant, cîtă vreme pare să dea imaginea de stabilitate şi unitate şi chiar de dezvoltare economică, dacă ne uităm mai ales la Turcia – cazurile Ungariei şi Rusiei rămînînd discutabile.

Ei bine, România se află cumva prinsă la mijloc între aceste trei modele neliberale. Şi asta, înaintea alegerilor prezidenţiale – deci într-un moment important pentru jalonarea viitorului ei. În cei 25 de ani de democraţie, România a avut caracteristici ale modelului neliberal, însă niciodată pe toate deodată. A existat un proiect de putere personală, al lui Adrian Năstase, există şi o aversiune declarată la adresa statului social, a preşedintelui Traian Băsescu – ca să luăm doar două exemple. Dar dincolo de unele derapaje ale liderilor, România a rămas, în linii mari şi cu toate hibele ei, o democraţie liberală. E adevărat, nu una consolidată.

Întrebarea este ce se va întîmpla în următorii ani. Vor reuşi liderii României să consolideze o insulă de liberalism, în mijlocul atîtor proiecte de regimuri autoritare? Sau vom cădea şi noi pradă tentaţiei neliberale? Vom putea crea un model liberal de succes, cu stabilitate economică şi cu o societate unită în diversitatea ei?

Şi ne mai putem întreba dacă liderii comunităţii maghiare se vor apropia de modelul de putere personală propus acum de la Budapesta. Cu alte cuvinte, întrebarea este dacă vor fi gata să arunce peste bord modelul, totuşi, liberal din România – care, cu toate imperfecţiunile lui, le-a asigurat accesul la decizie şi la guvernare –, de dragul unei utopii revizioniste şi populiste. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.