Utopia este la ușile noastre

Philippe Perchoc
Publicat în Dilema Veche nr. 368 din 3 - 9 martie 2011
Procesul de pace și Primăvara arabă jpeg

La sf├«r┼čitul anului trecut, presseurop.eu a invitat 10 autori europeni, scriitori ┼či anali┼čti, semn─âturi cunoscute, dar ┼či noi voci, s─â scrie despre Europa. Cei care v─âd dincolo de succesiunea de evenimente, cei care ├«┼či imagineaz─â un alt viitor sau cei care tr─âiesc actualitatea ca fiin┼úe umane ┼či ca cet─â┼úeni. A rezultat un dosar intitulat ÔÇ×Zece viziuni ale EuropeiÔÇť, realizat ├«n colaborare cu Der Spiegel, The Guardian ┼či Respekt. Public─âm aici unul dintre articole. (N. red.) 

Cu c├«teva luni ├«n urm─â, discutam ├«n metrou cu o diplomat─â estonian─â ┼či ├«i ziceam c─â Europa a fost continentul utopiilor ┼či c─â, ast─âzi, nimic nu o mai face s─â viseze. O parizianc─â s-a ├«ntors ┼či mi-a aruncat: ÔÇ×Europa? O utopie? Ce vorbe┼čti! E doar un club de patroni care se hr─ânesc pe spinarea celor miciÔÇť. 

Un fragment de conversa┼úie ├«n mijlocul de transport unde lectura oric─ârui ziar arat─â c─â Europa are o problem─â, ┼či mai ales o problem─â cu ea ├«ns─â┼či. Toat─â mass-media ne raporteaz─â psihodrama cotidian─â a unei Europe care se lupt─â s─â ias─â din adolescen┼ú─â. C├«nd o lu─âm ├«n considerare pe termen lung, Europa politic─â abia a ie┼čit din copil─ârie. ┼×aizeci de ani de istorie nu reprezint─â nici m─âcar durata domniei lui Ludovic al XIV-lea. ┼×i aceast─â Europ─â adolescent─â este brusc con┼čtient─â de faptul c─â trupul s─âu s-a schimbat de la mica Europ─â a celor ┼čase, s-a dezvoltat astfel c─â a devenit un adult cu responsabilit─â┼úile sale mondiale. Aceast─â criz─â a adolescen┼úei este una din cauzele divor┼úului ├«ntre cet─â┼úeni ┼či proiectul european. 

Europei ├«i este greu s─â fie mul┼úumit─â de ea ├«ns─â┼či ├«n noile sale dimensiuni. Ea nu s-a dezvoltat ├«n mod firesc, a fost ├«mpins─â de istorie ┼či de c─âderea Zidului. Ast─âzi, ea este prea mare, prea complicat─â. Pe de o parte, e tentat─â s─â anuleze aceast─â expansiune rapid─â. Unii intelectuali francezi, cum ar fi Max Gallo, ap─âr─â ideea unui ÔÇ×puci franco-germanÔÇť ┼či a unei alian┼úe cu Rusia peste capetele statelor membre mai mici. Pe de alt─â parte, ea se zbate ├«n certuri interminabile pentru a ┼čti din c├«┼úi func┼úionari va fi compus noul s─âu serviciu european pentru ac┼úiune extern─â, ├«n loc s─â vorbeasc─â despre misiunile acestui nou serviciu. Orice dezbatere despre ac┼úiune este repede aruncat─â ├«n meandrele unei dezbateri asupra mijloacelor. Uniunea pare s─â-┼či fi pierdut ├«ncrederea ├«n sine ┼či orice gust pentru viitor, a┼ča cum a ar─âtat cacofonia asupra Europei 2020. 

Cu toate acestea, Europa este singura care se consider─â at├«t de ur├«t─â. Peste tot ├«n lume exist─â intelectuali care ├«┼či exprim─â dragostea pentru acest model european ┼či pentru locul pe care continentul ar trebui s─â-l ocupe ├«n noua guvernare global─â. Dar, ├«n s├«nul Europei, egocentrismul nostru boln─âvicios ne ├«mpiedic─â s─â facem orice progres. ├Än timp ce China, India, Statele Unite, Brazilia ┼či Africa au ├«ncredere ├«n viitorul lor, Europa pare paralizat─â de fric─â. Ea aproape c─â regret─â mica Europ─â care tr─âia la ad─âpostul Cortinei de Fier, protejat─â de Statele Unite. 

Criza a stricat cele dou─â motoare ale construc┼úiei europene: solidaritatea ┼či urm─ârirea eficien┼úei. Pe de o parte, ┼čefii de state se ├«ntreab─â la Bruxelles dac─â ar trebui s─â ajute orice ┼úar─â ├«n nevoie. Pe de alt─â parte, au de g├«nd s─â fac─â acest lucru doar prin mecanisme complicate, ├«ncerc├«nd s─â ├«ntre┼úin─â independen┼úa fiec─ârui organ. Dar, atunci c├«nd un membru este atacat, ├«ntregul corp este ├«n pericol. ├Äns─â capul (Consiliul European) se ├«ntreab─â dac─â este ├«n┼úelept s─â intervin─â, iar inima (Comisia) pare s─â fi ├«ncetat s─â bat─â ┼či s─â trimit─â idei noi, s─â pulseze ├«n corpul amor┼úit al Europei. Ar trebui s─â ├«ncet─âm s─â ne vedem doar propriul buric ┼či s─â ne g├«ndim din nou la Europa ca la un ÔÇ×noiÔÇť. Criza continental─â a ÔÇ×eu-luiÔÇť este cauzat─â de criza a 27 de mici ÔÇ×euÔÇť. Deoarece Europa ├«ntre┼úine o rela┼úie complicat─â cu ea ├«ns─â┼či, tr─âie┼čte ├«n acela┼či timp o rela┼úie complexat─â ├«n raport cu ceilal┼úi. Cu toate acestea, nu are nici un motiv s─â-┼či cear─â scuze pentru ceea ce este. Inclusiv fa┼ú─â de cei care bat la u┼ča ei. ├Än loc de a r─âspunde prin reflexul de fric─â ÔÇô ÔÇ×Cine este?ÔÇť ÔÇô, am vrea s─â auzim: ÔÇ×Da, ce dori┼úi?ÔÇť. ├Äntr-adev─âr, europenii obseda┼úi de ei ├«n┼či┼či, de func┼úionarea lor, de problemele lor monetare, uit─â c─â e posibil s─â construim ceva cu cineva care nu seam─ân─â cu noi. ┼×i totu┼či, niciodat─â nu-i ├«ntreb─âm pe turci, pe s├«rbi, pe islandezi cum viseaz─â ei Europa. Care vor fi priorit─â┼úile lor, dup─â ce vor intra ├«n club? Cum ├«┼či imagineaz─â ei Europa ├«n lume peste 50 de ani? Nu-i ├«ntreb─âm nimic deocamdat─â. 

Europenii duc lips─â ast─âzi de un proiect mare. S-ar putea spune chiar de o utopie. Provoc─ârile nu lipsesc: pacificarea rela┼úiilor interna┼úionale, a┼ča cum am pacificat rela┼úiile europene, prezen┼úa ca actor major al dezvolt─ârii durabile sau construc┼úia marii economii solidare a viitorului, bazat─â pe cunoa┼čtere. Dar pentru a realiza toate acestea, trebuie s─â ne mi┼čc─âm un pic.

Philippe Perchoc este doctor ├«n ┼čtiin┼úe politice, cu o tez─â despre politica extern─â a statelor baltice din 1989 p├«n─â ├«n zilele noastre. Pred─â la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Nouvelle Sorbonne. Este pre┼čedintele think-tank-ului ÔÇ×Nouvelle EuropeÔÇť.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.