Uniunea Europeană - un Turn Babel al nemulţumirilor

Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Bruxelles ul sun─â trezirea pentru feudalii de la Bucure┼čti jpeg

Una dintre condi┼úiile ca o informa┼úie oarecare s─â devin─â o ┼čtire este caracterul ei neobi┼čnuit sau nea┼čteptat. Cu alte cuvinte, orarul magazinului din col┼ú ÔÇô o informa┼úie demn─â de re┼úinut ÔÇô nu reprezint─â, totu┼či, o ┼čtire. Schimbarea orarului, ├«ns─â, ar putea fi. Din aceast─â perspectiv─â, sondajul realizat recent ├«n ┼čase mari state ale Uniunii Europene ┼či publicat de ziarul britanic The Guardian (├«n general, mai favorabil Uniunii Europene dec├«t altele din Insul─â) nu este o ┼čtire. Mai precis: faptul c─â ├«ncrederea cet─â┼úenilor ├«n institu┼úiile europene nu reprezint─â o surpriz─â. Pur ┼či simplu, se afl─â ├«n linie cu a┼čtept─ârile. ┼×i, totu┼či, ├«n dosul cifrelor se pot g─âsi o mul┼úime de explica┼úii.

A┼čadar, cifrele. Sondajul ÔÇô care a cuprins 350 de milioane dintre cele 500 de milioane de cet─â┼úeni ai Uniunii ÔÇô a comparat situa┼úia din cele mai mari state membre, ├«n raport cu anul 2007, premerg─âtor crizei.

Ne├«ncrederea ├«n institu┼úiile europene a urcat vertiginos, cum era ┼či de a┼čteptat ÔÇô de la 28% la 53% ├«n Italia; de la 41% la 56% ├«n Fran┼úa; de la 36% la 59% ├«n Germania. ├Än Marea Britanie, ┼úar─â aflat─â ├«n febra dezbaterilor privind ÔÇ×rena┼úionalizareaÔÇť unor prerogative acordate institu┼úiilor europene, ne├«ncrederea a crescut de la 49% la 59%. Recordul de ne├«ncredere este ├«ns─â de┼úinut de Spania, unde nivelul a crescut de la 23% la 72%. Curios, ne├«ncrederea polonezilor a crescut de la 18% la 42%, de┼či nu se poate spune c─â Polonia nu a profitat din plin de apartenen┼úa ei la Uniunea European─â.

Desigur, era de a┼čteptat o sc─âdere a ├«ncrederii ├«n institu┼úiile europene, ├«ntr-o perioad─â de criz─â ÔÇô mai precis, ├«n care criza financiar─â s-a transformat ├«ntr-una economic─â, apoi ├«ntr-una social─â, apoi ├«ntr-una politic─â ┼či, ├«n cele din urm─â, ├«ntr-o criz─â a identit─â┼úii europene. ┼×i, ├«n acest sens, se poate spune ÔÇô desigur, ├«n glum─â ÔÇô c─â sondajul din The Guardian nici m─âcar nu e o ┼čtire.

├Äntr-un fel, reac┼úia este oarecum nedreapt─â. Criza datoriilor, de exemplu, nu apar┼úine Uniunii, ci statelor membre. Este adev─ârat c─â institu┼úiile europene ÔÇô Consiliul, Comisia, Parlamentul ÔÇô nu au g─âsit, poate, cele mai eficiente r─âspunsuri pe termen scurt. Dar cel pu┼úin au impus reglement─âri care s─â fac─â pu┼úin probabile asemenea derapaje, ├«n viitor. ┼×i aceasta, chiar prin sanc┼úionarea statelor membre care dep─â┼česc deficitele.

Apoi, ne├«ncrederea german─â nu are prea mult de-a face cu cea spaniol─â, de exemplu. Ba chiar vin din direc┼úii diferite. Pentru germani, ne├«ncrederea ├«n institu┼úiile europene ├«nseamn─â mai degrab─â nemul┼úumirea fa┼ú─â de partenerii risipitori, indisciplina┼úi ┼či neaten┼úi cu finan┼úele publice. Cet─â┼úeanul german de r├«nd are convingerea c─â el pl─âte┼čte factura pentru restul europenilor, mai ales pentru cei din sud, ├«n timp ce ace┼čtia din urm─â protesteaz─â, fac greve ┼či agit─â portretele lui Adolf Hitler. ÔÇ×Ce fel de Uniune este aceea ├«n care noi pl─âtim, iar ceilal┼úi ne jignesc?ÔÇť ar spune germanii.

Pentru spanioli ┼či italieni ÔÇô ┼či ├«ntr-o bun─â m─âsur─â, pentru francezi ÔÇô institu┼úiile europene s├«nt echivalente cu austeritatea. O austeritate impus─â, bine├«n┼úeles, de Germania, ├«n fa┼úa c─âreia ÔÇ×Bruxelles-ulÔÇť nu a avut a obiecta.

Dar polonezii? Politica de coeziune, de care au ┼čtiut s─â se foloseasc─â ├«ntr-un mod admirabil, le-a adus resursele necesare pentru a trece cu bine peste criz─â. Liderii lor se bucur─â de o bun─â reputa┼úie ┼či de o mare putere de influen┼ú─â ├«n complicatul joc al negocierii de la Bruxelles. Polonia a avut mult de c├«┼čtigat ├«n urma ader─ârii. Dar poate tocmai aici este problema!

Polonia ├«┼či vede amenin┼úate realiz─ârile ei, ├«n viitorul tot mai ce┼úos al Uniunii. Pur ┼či simplu, institu┼úiile europene nu reu┼česc s─â-i ┼úin─â laolalt─â pe europenii din nord ┼či din sud, din est ┼či din vest, iar asta nu poate fi dec├«t ├«n dezavantajul Poloniei. Nu degeaba ministrul de finan┼úe Jan Rostowski afirma, acum doi ani, st├«rnind discu┼úii aprinse la Bruxelles ┼či Strasbourg, c─â dac─â zona euro se pr─âbu┼če┼čte, ├«n Europa va fi r─âzboi.

Desigur, ar fi fost interesant ┼či dac─â sondajul ar fi cuprins ┼či a ┼čaptea mare ┼úar─â a Uniunii, adic─â Rom├ónia. Conform ultimului eurobarometru, publicat ├«n aceast─â prim─âvar─â, dar cuprinz├«nd date din toamna lui 2012, ├«ncrederea rom├ónilor ├«n Uniunea European─â a sc─âzut cu 14 procente, la 46%, de la 60% ├«n 2011. Motivele? Poate c─â Uniunea European─â nu s-a dovedit acel Mo┼č Cr─âciun pe care mul┼úi ┼či-l imaginau ├«nainte de aderare. Poate a contat ┼či interven┼úia institu┼úiilor europene, ├«n vara lui 2012, ├«n sprijinul unui pre┼čedinte Traian B─âsescu puternic contestat. Dar chiar ┼či a┼ča, nivelul este cu mult peste cel al ├«ncrederii ├«n institu┼úiile democra┼úiei autohtone ÔÇô or fi ei liderii europeni mai pu┼úin buni dec├«t am crezut, dar ├«n nici un caz at├«t de r─âi precum ai no┼čtri.

Exist─â, a┼čadar, nu o nemul┼úumire a europenilor fa┼ú─â de institu┼úiile Uniunii. S├«nt mai multe nemul┼úumiri ┼či de sens contrar. Iar aceea┼či m─âsur─â nu-i poate mul┼úumi pe to┼úi, ├«n acela┼či timp. Ceea ce face cu at├«t mai dificil dialogul pentru viitorul Uniunii Europene. Dar m─âcar ┼čtim cum st─âm. Iar asta, da, este o ┼čtire.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.