Uniți în dezastru. Ucraina la 30 de ani (2)

Publicat în Dilema Veche nr. 905 din 12 – 18 august 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Din scurta și tulburata experiență a independenței, ucrainenii nu au foarte multe amintiri plăcute. Paradoxal, cumva, greutățile prin care au trecut contribuie la crearea unui sentiment național. 

Independența e un proces, nu un eveniment. Constatarea vine dintr-un studiu realizat de Laboratorul pentru Jurnalism de Interes Public și Institutul pentru Cercetare Socială din Harkov în cadrul unui efort mai larg al unor universități occidentale care urmăresc să măsoare și să combată efectul dezinformării și al propagandei asupra societăților democratice. 

O observație relevantă a studiului e că, pentru foarte mulți ucraineni, declararea formală a independenței nu a avut cine știe ce relevanță. Pe 24 august 1991, Parlamentul de la Kiev a făcut pasul spre desprinderea de URSS, iar în decembrie declarația a fost aprobată printr-un referendum. 90% din participanți au fost de acord cu o Ucraină independentă, însă, întrebați acum, foarte mulți vor spune că, în acele vremuri, principala lor preocupare era să navigheze pe apele tulburi ale unei tranziții care de-abia începea. Siguranța economică era mult mai importantă decît politica. 

30 de ani mai tîrziu, evenimentele care îi fac să se simtă membri ai unei comunități naționale sînt mai degrabă tragice. Cernobîlul – văzut ca un eșec sovietic pentru care ucrainenii trag ponoasele – și  cele două revolte populare din ultimii douăzeci de ani – Revoluția Portocalie și Euromaidanul – sînt momente-cheie în conștiința populară.  E relevant faptul că sentimentul de mîndrie legat de acele proteste este împărtășit inclusiv de oameni (mai ales tineri) care nu sprijină etosul pro-occidental ce a stat la baza lor. În opinia ucraineanului mediu, să lupți pentru drepturi e important, chiar dacă privești această luptă din altă tabără. Sînt respondenți care consideră și izbucnirea războiului din Donbas, alimentat de Rusia, ca unul dintre momentele în care ucrainenii au descoperit că sînt mai multe lucruri care îi unesc decît cele care îi despart.

Instabilitatea permanentă din estul țării, aflat sub ocupație rusească din 2014, face ca ucrainenii din acea zonă să fie exasperați de faptul că nu par să aparțină nimănui. Loialitatea lor e mai degrabă fluidă (nu se simt nici foarte ucraineni, nici foarte ruși și nici nu au cine știe ce atașament față de bizarele republici independente care ființează acolo, nerecunoscute de nimeni), iar dorința care revine constant în răspunsuri e aceea de a fi lăsați în pace. Oamenii vor liniște și perspectiva unei vieți normale. 

Altă întîmplare, pozitivă de data asta, la care oamenii se raportează spontan cînd sînt întrebați despre ce înseamnă să fii ucrainean, este Euro 2012, pe care Ucraina l-a găzduit împreună cu Polonia. Campionatul acela e o sursă de mîndrie națională care reușește să unească națiunea indiferent de identitatea etnică a indivizilor. Ucraina, ca orice altă țară, mai ales din Est, simte nevoia să fie legitimată de opiniile celor din exterior. Fenomenul, scriam și săptămîna trecută, este prezent și în România, deși, în ultimii ani, la cote mai apropiate de media europeană. Românii sînt mult mai puțin nesiguri de identitatea lor decît ucrainenii. E important, spune unul dintre participanți, ca alte națiuni să recunoască că „Ucraina există”.

Pentru o țară cu o compoziție etnică complexă, confruntată cu separatism și agresiune externă, populația Ucrainei pare surprinzător de tolerantă. În răspunsurile din focus-grupuri, cetățenii de rînd nu par să aibă o problemă majoră cu folosirea limbii materne, iar pentru disensiunile legate de limbă, oamenii dau vina pe politicieni. Întrebați în ce limbă trebuie să fie produs un film documentar despre istoria Ucrainei, cei mai mulți admit că ar fi util ca producția să fie accesibilă și vorbitorilor de rusă. Rămîne totuși realitatea că, în vestul țării, rusa este aproape eliminată din spațiul public. 

Între concluziile studiului, probabil cea mai interesantă este aceea care observă că un factor esențial în coeziunea unei națiuni e cultura populară. Obosiți de bombardamentul propagandistic la care sînt supuși zilnic, oamenii își caută scăparea în așa numitele soft news – informații despre stiluri de viață, dezvoltare personală, călătorii sau jocuri pe computer. De altfel, autorii studiului recomandă presei locale să investească în această zonă de interes pentru a ocupa un spațiu care acum este încă dominat de media rusești. 

Doamna care plimba un porcușor în lesă într-o dimineață de vară din Kiev poate depune mărturie că strategia asta funcționează.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.