Ungaria – o privire de vacanţă, dar nu numai

Publicat în Dilema Veche nr. 550 din 28 august - 3 septembrie 2014
Ecourile tragediei jpeg

Am ales oraşul Miskolc ca punct de tranzit pentru Budapesta, nu neapărat pentru faima băilor termale din peşteră sau ruinele cetăţii Diósgyör – nu am apucat să le vizitez –, ci mai degrabă din curiozitatea de a vedea ce înseamnă un oraş din Ungaria aflat undeva pe la mijlocul clasamentului, dacă este să vorbim despre atracţiile turistice ale ţării. 

Un oraş dominat de baroc, printre clădirile remarcabile aflîndu-se şi biserica ortodoxă, ridicată de grecii şi macedonenii refugiaţi din calea turcilor, în secolele XVI-XVII. Aici s-a născut, în 1808, Andrei Şaguna, viitorul mitropolit ortodox al Ardealului.

Nu avem timp pentru mai mult de o plimbare pe principala arteră pietonală a oraşului, străbătută de linia de tramvai, cu faţadele sale elegante, dintre care se remarcă Teatrul Naţional. Ne abatem apoi către Piaţa Eroilor, cu impunătoarea biserică minorită şi sinagoga. E o seară liniştită de mijloc de săptămînă, terasele nu sînt nici arhipline, dar nici pustii, animate îndeosebi de tinerii localnici ieşiţi la o bere şi de, totuşi, puţinii turişti.

Rămînem la Miskolc pentru o singură noapte, într-o pensiune situată chiar pe artera pietonală Széchenyi István. Proprietarii, doi soţi pensionari, ştiu doar ungureşte şi ruseşte, dar pînă la urmă ne înţelegem. Cel puţin, pricep foarte bine ce vrea să-mi spună domnul, imediat ce află că sîntem din România. „Nu mai avem fotbal, nici noi, nici voi“ – vrea el să-mi transmită.  

În Budapesta, tinerii care vînd ghiduri şi excursii cu vaporul pe Dunăre poartă tricourile roşii ale echipei naţionale, cu numărul 10 şi numele lui Puskas, celebrul înaintaş al Ungariei şi al lui Real Madrid din anii ’50-’60.  

Avem imaginea acelor ani tumultuoşi chiar în faţa noastră, pe clădirea de vizavi de hotelul în care poposim la Budapesta. Faţada nu a mai fost refăcută din 1956 şi poartă urmele gloanţelor din timpul intervenţiei trupelor sovietice şi din Tratatul de la Varşovia, venite pentru a înăbuşi Revoluţia ungară. Urme adînci, nu de tiruri cu arme uşoare, ci, probabil, de focuri de mitralieră, de pe tanc. O placă aminteşte de acest episod dramatic al istoriei recente.  

Sîntem în Josefvaros, un vechi cartier mic-burghez al Budapestei şi unul dintre centrele de rezistenţă din timpul revoluţiei ungare. Cartierul a decăzut în timpul comunismului, pobabil lăsat intenţionat pradă degradării, aşa cum s-a întîmplat şi cu multe vechi zone urbane de la noi, din Bucureşti şi nu numai. Astăzi, cartierul îşi revine la viaţă, graţie unui proiect de revigorare urbană, finanţat din fonduri europene de coeziune. Este unul dintre proiectele pe care Comisia Europeană le consideră de succes.

Nu s-ar zice însă că urmele intervenţiei sovietice din 1956, vizibile încă pe diverse clădiri, sau multitudinea de plăci şi monumente comemorative mai nasc astăzi resentimente. Nici chiar impresionanta înşiruire de fotografii ale tinerilor executaţi în timpul represaliilor, de pe fosta clădire a Poliţiei Secrete de pe celebrul bulevard Andrassy. Ungaria este astăzi una dintre ţările care colaborează îndeaproape cu Rusia lui Putin, o Rusie care nu-şi ascunde dorinţa de a reface sfera de influenţă a fostei URSS.

Dar Ungaria vede şi mai departe de Rusia şi proiectează o adevărată politică asiatică, îmi spune Zoltan Kottasz, jurnalist de politică externă la cotidianul Magyar Nemzet. Este noua orientare a Ministerului de Externe, după recîştigarea alegerilor de către Viktor Orbán, în aprilie.  

Ne-am cunoscut la Berlin, în timpul alegerilor europene şi, la un pahar cu bere germană, ne-am promis că vom profita de vizita mea la Budapesta şi vom continua discuţia la un pahar de vin unguresc.  

Şi iată-ne la un bar de vinuri din Budapesta, unul dintre acele locuri în care doar un localnic te poate duce, deşi se află la doi paşi de acel Champs Elysées al Budapestei care este bulevardul Andrassy. Un local arhiplin, frecventat de tineri, un bar corect, nimic luxos, dar cu o impresionantă listă de vinuri ungureşti (să fi fost vreo două sute, poate mai multe), grupate pe regiuni.  

Atît de aproape şi totuşi atît de departe de Budapesta, Szentendre pare desprins de pe o ilustrată cu un mic port mediteraneean. Această veche colonie de pe malul Dunării a sîrbilor refugiaţi din calea turcilor, încă din secolul al XV-lea, a devenit în timp locul preferat al pictorilor şi, în general, al lumii artistice budapestane. 

Mergem mai departe pe şoseaua regională ce urmează cursul Dunării, la nord de Budapesta. Zona e foarte animată, în această perioadă de vară. Hoteluri, pensiuni, nenumărate ştranduri şi bazine de înot. Ungurii nu au mare, dar au o pasiune pentru băile cu ape termale şi pentru parcurile acvatice, din care şi-au făcut un adevărat brand. Nu întîmplător, această naţiune colecţionează un număr impresionant de medalii olimpice, mondiale şi europene la polo şi la diverse probe de înot.

Trecem prin Vişegrad, pentru vechea reşedinţă de vară a lui Matei Corvin. Dar Vişegrad are o rezonanţă deosebită în istoria foarte recentă, de după 1989. La finele lui 1990, aici a fost semnat tratatul prin care Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia puneau bazele unei politici coordonate, ce avea să le ducă, împreună, în NATO şi în Uniunea Europeană. Deşi a cerut acest lucru, România nu a fost primită în acel grup – la sfîrşitul lui 1990 nu era o democraţie de încredere. Pînă la urmă, cu o anumită întîrziere, am ajuns şi noi alături de fondatoarele grupului de la Vişegrad, dar iată că Ungaria pare a privi acum în altă parte.

În drumul spre România, după ce autostrada se termină, mergem pe şosele regionale. Traversăm satele din nord-estul Ungariei – o regiune săracă, după standardele locale. Sate îngrijite, cu flori, gazon în faţa caselor şi piste speciale pentru biciclişti, oameni care muncesc din greu. Din cînd în cînd, panouri ale grupării Jobbik, cu Ungaria mare. Poate că au rămas de la alegerile europene sau, poate, cine ştie, au fost anume lăsate acolo.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Panourile solare, un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple? Ce spun experții
În timp ce sunt promovate în întreaga lume ca o armă crucială de reducere a emisiilor de carbon, panourile solare pot provoca un dezastru ecologic după 25-30 de ani, cât este durata lor de viață.
image
Cauzele cutremurelor din vestul României. INFP: „Asta pune o presiune enormă”
Cutremurul din Arad s-a simțit în Ungaria, Croația și Serbia. Seismologii explică ce cauze produc cutremurele din zona de vest a țării.
image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.