Unde vor duce Europa cei mai fericiţi pămînteni?

Publicat în Dilema Veche nr. 415 din 26 ianuarie - 1 februarie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

În plină criză a euro şi a proiectului european, mica Danemarcă, aflată în afara eurozonei, a preluat preşedinţia Uniunii Europene. O misiune cum nu se poate mai grea. Anul 2012 se anunţă a fi unul crucial.

Stranie coincidenţă. Cei mai fericiţi oameni din ţările dezvoltate (conform datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE) sînt chemaţi să contribuie la depăşirea impasului european şi la înlăturarea spectrului nefericirii continentale. Dar de ce sînt danezii aşa?

Cine spune că banii din portofel aduc neapărat fericirea ar trebui să-şi arunce ochii încă o dată pe datele OCDE, organizaţie care reuneşte cele mai dezvoltate state de pe glob. În Danemarca, unde paharul de bere costă 7 euro, un cetăţean de condiţie mijlocie cîştigă, potrivit OCDE, undeva în jurul a 22.000 de euro net pe an, cu cca 6000 sub media statelor din organizaţie. Danezii au de ce să fie atenţi la cum îşi cheltuie banii. Impozitele sînt mari – cele mai mari din lume –, tot potrivit datelor OCDE. Impozitul pe venit, în mai multe trepte, porneşte de la 40%, dar trece de 60%, pentru cîştigurile de top.

Dar „statistica“ referitoare la fericire – dacă se poate vorbi despre aşa ceva – ia în considerare mai mulţi factori privind calitatea vieţii, printre care locuinţa, veniturile, satisfacţia legată de locul de muncă, educaţia, sănătatea, calitatea mediului şi echilibrul dintre muncă şi timp liber.

Cu doar 30 de ore lucrate pe săptămînă, cu un timp îndelungat acordat familiei, prietenilor sau propriilor pasiuni, cu cel mai înalt grad de satisfacţie la locul de muncă, cu sisteme performante de educaţie şi sănătate, deschise tuturor cetăţenilor, cu o societate „omogenizată“ de nivelul ridicat de impozitare, cu o grijă deosebită faţă de calitatea mediului, danezii urcă vertiginos în fruntea clasamentului fericirii.

În ţara luxului democratic. A fi „verde“ este, într-adevăr o obsesie în Danemarca. Pixurile şi carneţelele folosite la reuniunile organizate de preşedinţia daneză sînt din materiale reciclabile. La fel, cutiile în care călătorii îşi pun lucrurile, la controlul de securitate din aeroport sau tăvile de la cafenea. Cafeaua trebuie să fie organică şi „fair trade“. Pe stradă, numărul bicicletelor pare mai mare decît cel al maşinilor. În Centrul Istoric, deşi barurile şi cafenelele sînt pline, îţi auzi doar propriii paşi.

Claus Meyer, co-fondatorul celebrului restaurant Noma din Copenhaga, cotat în ghidurile de specialitate drept cel mai bun din lume, este – se putea altfel? – preocupat de ecologie. La masa de prînz pe care o oferă în pauza unui briefing de presă organizat de preşedinţia daneză, farfuriile şi tacîmurile sînt din lemn. Totul se reciclează. Plasticul ar fi o crimă, nu doar gastronomică, ci şi ecologică.
 
„Societatea daneză este probabil cea mai ne-ierarhică din lume. De aceea, e normal să promovăm un lux democratic. Nu sîntem un restaurant extrem de scump. Folosim produse autohtone, de sezon, proaspete şi ecologice“ – spune Meyer.

Şi tot despre „lux democratic“ este vorba la Centrul Danez de Design. Obiecte ale vieţii de zi cu zi – de la ustensile de bucătărie la scaune, lampadare sau aparate TV – au fost proiectate, de-a lungul anilor, pentru a fi cît mai „prietenoase“ cu oamenii. Expoziţia ni le arată aşa cum au evoluat în diferite decade ale celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea.

Mai mult, administraţia publică de azi îşi „permite“ să subvenţioneze artişti ca să contribuie, prin design, la detensionarea atmosferei dintr-o închisoare publică şi să ajute, astfel, la organizarea unor activităţi comune dintre gardieni şi deţinuţi – gătit sau practicarea unor sporturi, de exemplu. Merită? Se pare că da. Iniţiatorii experimentului spun că astfel au reuşit să reducă semnificativ numărul zilelor libere (dar plătite), pe care gardienii şi le luau pentru a scăpa de stres.

Despre soluţii durabile vorbeşte şi Anders Estrup, preşedinte al companiei energetice DONG, care exploatează una dintre cele mai moderne centrale din lume, situată la periferia Copenhagăi. Cele două grupuri energetice, care par construite din piese de lego noi-nouţe, albe şi argintii (doar sîntem în Danemarca), produc electricitate pentru 1,3 milioane de locuinţe şi căldură pentru 200.000.

Centrala are un randament de peste 90% şi doar o dîră subţire de fum alb indică faptul că funcţionează. Combustibilul poate fi cărbune, pe care Danemarca îl importă chiar şi din America de Sud, gaz natural sau – aţi ghicit – material organic, adică brichete de lemn importate din Rusia. Avantajul centralei este că îşi poate alege combustibilul în funcţie de fluctuaţiile de pe piaţă. Dar viitorul rămîne al materialelor organice, crede preşedintele companiei, care ne asigură că întregul „bilanţ“ ecologic, incluzînd şi poluarea generată de transportul lemnului din Rusia, este net superior oricărui alt tip de combustibil. Preţul energiei este însă ceva mai mare.

„Priviţi în perspectivă!“.  Ministrul danez al energiei, Martin Lidegaard, ne îndeamnă să privim în perspectivă: „Preţul cărbunelui, gazului şi petrolului a crescut dramatic în noul mileniu, faţă de anii ’90, şi tendinţa va continua. Iar odată cu dezvoltarea tehnologică, şi costurile energiei din materiale organice se vor reduce considerabil, iar potenţialul este imens“.

Dar cît poate Danemarca să-şi menţină sistemul care o face cea mai fericită ţară de pe glob, în condiţiile crizei financiare de astăzi? În ultimii doi ani, ţara a înregistrat pentru prima data deficite bugetare – nu foarte mari, sub limita de 3% din PIB. Iar aceasta, după aproape un deceniu de excedente ce au depăşit chiar şi 5 procente. Totuşi, Danemarca este credibilă pe pieţele financiare şi se poate împrumuta la dobînzi mai mici de 2%. Iar şomajul se menţine la un nivel scăzut, în jurul a 4 procente.

Ministrul danez de externe, Morten Boedskov, este gata să parieze că sistemul scandinav nu va fi doborît de criză. „Sistemul nostru, al statului bunăstării, oferă multe oportunităţi multor oameni. Dacă nu am fi investit în el de-a lungul anilor, nu am fi putut avea nivelul de educaţie de astăzi, posibilitatea oamenilor de a avea grijă de copii sau grija faţă de cei defavorizaţi. Dar sistemul este competitiv. Avem o economie puternică. Răspundem la criză crescînd foarte puţin taxele şi investind foarte mult în infrastructură, renovînd şcoli şi clădiri publice, investind în educaţie. Planul nostru nu este de a reduce statul bunăstării, ci de a-l îmbunătăţi. Aşa vom depăşi criza“, afirmă ministrul danez de externe.

Este, desigur, una şi aceeaşi persoană cu aceea care a mărturisit, senin, că nu ştie nimic despre Transnistria. Dar a recunoaşte acest lucru cu sinceritate, de pe o înaltă poziţie politică, este, pînă la urmă, un semn că ne aflăm într-o ţară fericită.  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.