Unde aţi fost pînă acum?

Publicat în Dilema Veche nr. 673 din 12-18 ianuarie 2017
Epurări şi maculări jpeg

Nici meritocraţia occidentală nu mai e ce-a fost. Altfel nu se poate explica infiltrarea Rusiei, terorismul şi, în genere, amploarea crizei prin care trece Vestul în prezent. În SUA, administraţia Obama îşi petrece ultimele zile punînd beţe în roate politicii viitorului preşedinte. Abţinîndu-se într-un vot decisiv, în Consiliul de Securitate ONU, reprezentanta SUA a permis adoptarea unei rezoluţii privind Orientul Mijlociu, care leagă de mîini şi de picioare nu numai oficialităţile israeliene, ci şi pe aliaţii lor de peste Ocean.

Căci rezoluţia adoptată prin abţinerea americană tinde să nu le mai permită SUA să medieze în conflict prin acţionarea pîrghiei teritoriale ca stimul de încheiere a unei viitoare păci. Nu e, fireşte, singurul obstacol din calea viitorului şef al statului american. Care, deşi ales cu un avantaj apreciabil de electori, se vede confruntat cu probleme de legitimitate nu doar din cauza unei părţi a elitei politice şi culturale de dincolo şi dincoace de Ocean, ci şi din pricina semnelor de întrebare pe care le ridică imixtiunea foarte probabilă a Rusiei în campania electorală americană. S-a văzut ales Donald Trump cu sprijinul lui Vladimir Putin? Aşa cred nu doar serviciile secrete americane, reşapate masiv în cei opt ani la putere ai lui Obama, ci şi parte din clasa politică şi administraţie.

Dar cît de ample şi cît de hotărîtoare au fost, pînă la urmă, efectele acţiunilor probabil concertate, la care s-au dedat hackerii şi propagandiştii Kremlinului? Ar trebui studiat şi cuantificat ce anume a obţinut Rusia promovînd „era post-factuală“, una care afectează, desigur, nu doar America şi n-are cum să nu preocupe în cel mai înalt grad elitele europene, într-un an electoral decisiv şi pentru Germania Angelei Merkel, şi pentru Franţa unui posibil preşedinte pro-rus, Fillon. Ori pentru o Italie şi o Românie alunecînd, ca alte zone întinse ale Europei, pe aceeaşi regretabilă pantă populistă.

O întrebare presantă, în context, vizează însă chiar aportul la această criză (nu doar de legitimitate) al elitelor politice apusene. Pentru că, dacă adînca infiltrare a Vestului de către Moscova nu e imaginară, paranoică şi fantezistă, ci se probează – şi indiciile realităţii ei sînt cît se poate de credibile şi verosimile –, se pune întrebarea ce-au păzit oare liderii occidentali în ultimii opt ani. Ce-a fost cu mult doritul „reset al relaţiilor cu Rusia“, propagat de Obama în 2012, cînd, după cum just observă fostul primar al New York-ului, Giuliani, Obama ridiculiza avertismentele privind Kremlinul, lansate de contracandidatul său republican la preşedinţie, Mitt Romney?

Cine e de vină pentru infiltrarea rusă? De ce n-a ştiut Vestul cu cine are de-a face la Kremlin? De ce s a cotizat la degringoladă oferindu-i se lui Putin, ani la rînd, cecuri în alb? De ce i s a prelungit sine die creditul politic, în ciuda fărădelegilor lui repetate şi în pofida apelurilor şi semnalelor de alarmă ale unor analişti? De ce s-au ignorat avertismentele unor observatori, emise, în mod notabil, inclusiv la Deutsche Welle, cu frecvenţă, intensitate şi acuitate crescîndă, din 2012 încoace, fără să se ia măsuri antipropagandistice palpabile?

De ce posturile occidentale ca Europa Liberă, BBC şi Vocea Americii şi-au redus masiv ori şi-au încetat emisiunile în multe limbi europene şi n-au reînfiinţat ori amplificat astfel de programe, în ciuda necesităţii lor vădite? Simplu. Din cecitate, pe de o parte. Pentru că au fost considerate dispensabile şi s-a făcut „economie“, chipurile, buzunarului contribuabilului. Iar pe de alta, pentru că la vîrf nu s-a sesizat pericolul, din orbire ideologică. Din prostie. Ca şi din laşitate. Între altele, pentru că însăşi detectarea şi asumarea primejdiei şi adoptarea măsurilor de combatere a ei erau – sau erau considerate – impopulare şi presupuneau explicaţii şi efort persuasiv, riscînd să deşire înşelătoarele pretenţii de pacifism şi superioritate morală, afişate la adăpostul scutului american.

Pe scurt, răspunderea pentru criza actuală revine elitelor de pe ambele maluri ale Atlanticului. Iar dacă administraţia Obama acuză imixtiunea Rusiei în campania prezidenţială americană, e clar că poartă ea însăşi o consistentă parte din vină pentru vulnerabilizarea securităţii SUA şi anemierea democraţiei americane.

Acelaşi lucru e valabil şi pentru elitele germane, care, mai nou, atribuie riscului unui posibil amestec rusesc în alegerile din Republica Federală o atenţie susţinută, aproximativ egală celei acordate demersurilor necesare ameliorării unei securităţi germane ce s-a dovedit extrem de precară în faţa ameninţării teroriste. Această atenţie, în fine enormă, e, desigur, salutară. Dar întrebarea, şi în acest caz, se pune la fel. Unde aţi fost pînă acum, oameni buni? N-aţi înregistrat ofensiva agitprop-ului rusesc, inclusiv în România USL-istă şi post-USL-istă, ca şi în mai toate celelalte ţări europene? N-aţi observat atentatele islamiste de la New York, Londra, Madrid, Paris ori Nisa, din ultimul deceniu şi jumătate?

V-au scăpat nesesizate actele teroriste comise în Israel, înaintea celui săvîrşit, ca la Berlin, la volanul unui camion, de un fan al aceluiaşi „stat islamic“, care a însîngerat duminică, pe un model mai vechi, nu mai puţin de cinci familii ale statului evreu, fiind, în consecinţă, aplaudat la scenă deschisă de organizaţia islamistă palestiniană Hamas? Cea pe care europenii o consideră grupare teroristă, fără ca această încadrare să-i împiedice să-i finanţeze, între altele, grădiniţele şi şcolilele unde sînt educaţi în spiritul „martiriului“ viitorii terorişti? Sau aţi invocat stăruitor globalizarea, aşteptîndu-vă ca doar terorismul islamist să-şi impună sieşi graniţe, cuminte?

Atentatul de la Berlin s-a văzut urmat de alocuţiunea ministrului federal de Interne, Thomas de Maizière care, ca reacţie la terorismul islamist, a revendicat „un stat puternic“. Ca şi cum Republica Federală ar fi fost, pînă acum, un sat fără cîini, cu toate cele 17 servicii de contraspionaj intern şi varii poliţii de care dispune. Şi a căror cooperare s-a constatat, tardiv, la Berlin, că lasă de dorit.

În ecou, întreaga clasă politică şi-a descoperit brusc vocaţia securitară. Sub presiunea apropiatelor alegeri legislative germane şi a temerilor unei părţi substanţiale a electoratului, din care segmente notabile s-au îndreptat spre populism, pînă şi stînga postcomunistă, nu mai puţin putinistă decît extrema dreaptă, a virat-o subit spre discursul poliţist.

Or, tuturor ar trebui să li se pună întrebarea-cheie: pînă acum unde aţi fost? Sigur, e nevoie de urgenta ameliorare a apărării Germaniei şi Europei. Dar dacă ani la rînd v-aţi ratat menirea, ce vă susţine pretenţia ori speranţa că nu veţi mai greşi de-acum încolo? Alegerile? Haida de. Înaintea Anei Blandiana, istoricul belgian David Engels a prevăzut, pesimist, eventualitatea ca în Europa să aibă loc catastrofe de proporţiile dezagregării Imperiului Roman. Şi-a publicat cartea în 2013. N-a interesat pe mai nimeni.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Securitate tehnologie oras FOTO Shutterstock
România intră în competiție cu Austria, Cehia, Spania, Germania și Olanda. Miză de 20 de miliarde de euro în AI
Șase state europene și-au depus candidatura pentru o miză de 20 de miliarde de euro, alocată prin programul InvestAI. În joc sunt 3–5 AI Gigafactories europene, centre de supercomputing cu peste 100.000 de acceleratoare fiecare. România propune Black Sea AI Gigafactory.
image png
5 obiceiuri zilnice care cresc inflamația în organism și te fac să te îngrași fără să îți dai seama
Multe dintre obiceiurile noastre zilnice, aparent inofensive, pot crește inflamația în organism. Această inflamație „tăcută” are efecte negative asupra sănătății pe termen lung și poate contribui la creșterea în greutate fără să o conștientizăm.
Aplicație Whatsapp pe smartphone  FOTO Shutterstock jpg
Cât costă toate datele românilor din online? Avertismentul unui specialist: "E singura cale de a te proteja cu adevărat"
WhatsApp intenționează să lanseze un nou model de publicitate în lunile următoare. În România, experții atrag atenția că intimitatea digitală valorează deja sute de mii de euro pe zi, într-un sistem în care veniturile circulă prin platforme globale fără raportare locală clară și fără reglementări.
blocuri pixabay jpg
Românii, interesați de locuințe ieftine. Topul celor mai populare cartiere din marile orașe
Românii care au prospectat piața de la începutul lui 2025 pentru a face o achiziție imobiliară și-au orientat căutările spre unele dintre cele mai ieftine cartiere din marile orașe.
image png
Ce înseamnă, din punct de vedere psihologic, când o persoană amână totul până în ultimul moment
A amâna totul până în ultimul moment nu este întotdeauna un semn de lene. Potrivit psihologilor, această tendință are de cele mai multe ori cauze emoționale profunde.
Analiza SWOT pentru ONG uri jpg
Cât ajutor primesc de la stat ONG-urile care se ocupă de copii, bolnavi, familii sau animale
După 1989, în România, organizațiile non-guvernamentale au prins avânt, ajungând, în 2025, să genereze venituri de peste 21 de miliarde de lei și să angajeze peste 127.000 de persoane. În multe cazuri, preiau sarcini care ar trebui gestionate de instituțiile publice.
Regina Elisabeta si Regele Charles jpg
Cele două cuvinte care au zdruncinat lumea Regelui Charles. „Se afla pe un drum de țară scoțian nemarcat”
Regele Charles al III-lea ar fi aflat vestea morții Reginei Elisabeta a II-a în timp ce se afla la volanul mașinii sale, potrivit unor surse apropiate familiei regale. Deși suverana ajunsese la o vârstă înaintată (96 de ani), vestea dispariției sale a provocat un șoc profund în rândul apropiaților.
untold 2024 FOTO FESTIVALUL UNTOLD jpg
Festivalurile verii 2025 în România. Unde mergem și cât costă biletele
Ghid complet festivaluri muzică România 2025: cele mai tari festivaluri de vară, lineup-uri, locații și prețuri bilete. Află tot ce trebuie să știi despre evenimentele muzicale de neratat în iunie–septembrie.
Dorel Vișan 9 jpeg
25 iunie: Marele actor Dorel Vișan împlinește 88 de ani. „Suntem slujitorii publicului”
La 25 iunie 1984, a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție a Casei Republicii și a Bulevardului „Victoria Socialismului“. În aceeași zi, dar în anul 1923, s-a semnat actul de naştere al echipei CFR Bucureşti, care avea sa se numeasca mai târziu Rapid.