Un succes care încurcă: Dacian Cioloş

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Într-un spaţiu public românesc mai degrabă cenuşiu, într-o lume politică aplatizată de lipsa viziunii şi a capacităţii de negociere – vezi perplexitatea şi frustrările de după căderea proiectului Nabucco – există, totuşi, şi o veste bună.

Ea vine de la Bruxelles, acolo unde Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au căzut de acord asupra proiectului noii Politici Agricole Comune, susţinut de comisarul Dacian Cioloş. Un dosar dificil, în care se intersectează o mulţime de interese ale regiunilor, statelor şi grupurilor de state, ale producătorilor mari şi mici, ale industriilor şi ale consumatorilor. Politica agricolă primeşte cea mai consistentă porţie din bugetul comunitar, circa 45%, depăşind fondurile prevăzute pentru politica de coeziune. De unde şi interesele uriaşe din jurul acesteia.

Se ciocnesc grupuri de state – statele nordice, pe de o parte, care ar dori limitarea subvenţiilor şi îndreptarea fondurilor, mai degrabă către creşterea competitivităţii; de partea cealaltă, statele din flancul sudic, unde agricultura şi industria alimentară reprezintă sectoare de mare importanţă şi care au nevoie de politica subvenţiilor. Se confruntă state vechi membre ale Uniunii şi state noi membre, acestea din urmă primind subvenţii mai reduse pe unitatea de suprafaţă şi cap de fermier, cu consecinţe negative asupra competitivităţii pe piaţa europeană. Se confruntă interesele fermierilor mici şi mari (latifundiari?) – primii ar vrea o limitare a subvenţiilor pentru cei mari, cei din urmă dorind să-şi conserve avantajele. Se confruntă practicanţii agriculturii intensive cu ecologiştii; consumatorii care vor produse cît mai ieftine, cu producătorii care nu o dată au vărsat cisterne cu lapte sau şi-au mînat oile în faţa sediului Comisiei Europene. Se confruntă marile lanţuri de desfacere, care presează în direcţia preţurilor mici (uneori, cu consecinţe precum scandalul cărnii de cal) cu interesele producătorilor şi ale consumatorilor, care vor diversitate.

Există şi opinii – venite din spaţiul nordic – potrivit cărora Politica Agricolă Comună ar trebui pur şi simplu desfiinţată, subvenţiile acordate marilor deţinători de terenuri agricole fiind comparate cu un fel de rentă feudală pe care supuşii trebuie să o plătească suzeranilor. Fondurile prin care se asigură subvenţiile în cadrul PAC provin, pînă la urmă, de la contribuabilul european, şi nu din altă parte. Şi atunci, de ce să nu se renunţe la această moştenire de Ev Mediu, iar banii cîştigaţi să fie îndreptaţi către creşterea competitivităţii industriei sau spre noile tehnologii? Desigur, dintr-o fermă din Franţa, dintr-o plantaţie de viţă-de-vie ori de măslini din Italia, sau dintr-un sat din România ori Polonia, lucrurile se văd cu totul altfel, ceea ce nu face decît să complice problema.

Sub rezerva pronunţării statelor nordice şi îndeosebi a Marii Britanii (care ar putea găsi ocazia de a trimite o torpilă chiar în inima politicilor comunitare), compromisul reprezintă un succes al comisarului român Dacian Cioloş. Căci un compromis este.

Subvenţiile nu sînt la acelaşi nivel pentru toate statele membre, dar diferenţele au fost reduse. Nimeni nu va primi mai puţin de 75% din media comunitară, în viitorul ciclu bugetar. Ecologia şi-a primit, la rîndul său, ceea ce era al ei – 7% din suprafaţa fermelor trebuie să rămînă spaţiu natural sau zonă de protecţie forestieră, pentru menţinerea biodiversităţii. Nu se limitează subvenţiile către marile exploataţii, sau nu cu totul, în orice caz, raportul dintre ceea ce vor primi cei mari şi cei mici se mai echilibrează. Acum, 80% din plăţi sînt alocate pentru 20% dintre cele mai mari exploataţii. Echilibrarea se face inclusiv prin eliminarea unor aberaţii, cum ar fi subvenţionarea ca suprafeţe agricole a peluzelor ce mărginesc pistele aeroporturilor sau ale terenurilor de golf. De asemenea, fermele foarte mici şi fermierii tineri urmează să primească ajutoare prin scheme mult simplificate, ceea ce reprezintă un avantaj specific pentru România.

Acest compromis greu de obţinut îl face pe Dacian Cioloş cel mai eficient om politic român al momentului. Cu o singură excepţie – cînd a luat poziţie în dosarul aderării României la spaţiul Schengen –, comisarul pentru Agricultură insistă, în intervenţiile sale publice, pe caracterul tehnic al misiunii sale. El este un specialist în agricultură, în definitiv. Însă scoaterea la liman a dosarului agricol, afectat de atîtea interese, înseamnă politică pură.

Noua politică a plecat la drum cu o mare consultare publică – probabil cea mai amplă după cea declanşată de Comisie în legătură cu cetăţenia –, a ascultat toate părţile, după care a venit intensa activitate de lobby. Cancelariile nordice, mai ales, trebuiau convinse că agricultura merită subvenţionată în continuare, latifundiarii – convinşi că, dacă nu vor lăsa de la ei, întregul eşafodaj se putea prăbuşi ş.a.m.d.

Pentru o Românie în care decizia politică se ia discreţionar, de sus în jos, imprevizibil şi cel mai adesea fără consultarea părţilor interesate, Dacian Cioloş pare o specie de pe altă planetă. La noi, oamenii politici decid – iar cine e împotrivă nu are decît să plece şi să-şi găsească altă ţară. Liderii politici ştiu ce trebuie făcut doar fiindcă sînt deja acolo, nu au nevoie de specialişti, nu au timp şi răbdare să-i asculte pe toţi şi, în general, sînt deranjaţi de orice opinie care nu se potriveşte cu a lor – ceea ce, în ochii lor, deja miroase a trădare sau măcar a insubordonare.

Mandatul de comisar european al lui Dacian Cioloş se încheie în curînd, după alegerile pentru Parlamentul European, care vor genera o nouă Comisie. Este posibil ca el să se regăsească în noul executiv comunitar, dar e greu de făcut un pariu acum. Nu ştim cine va conduce viitoarea Comisie, nu ştim cum va fi ea colorată politic şi, pînă la urmă, comisarii sînt propuşi de guvernele statelor membre.

Întrebarea ar fi dacă, după 2014, România este pregătită să-i ofere ceva lui Dacian Cioloş. Că sistemul nostru are nevoie de el e clar. Dacă va găsi poziţia din care el poate fi cu adevărat de folos României şi îl va putea convinge să o accepte, aceasta rămîne o întrebare. Sau sistemul va gîndi că este mai bine pentru actualul comisar să rămînă în structurile europene, deoarece acasă, mai mult încurcă?

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.