Un sondaj pentru România iliberală

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Își pierd românii încrederea în Uniunea Europeană? Și, mai ales, este terenul pregătit și în România pentru calea populistă și iliberală? Un recent sondaj de opinie, realizat sub egida Parlamentului European, arată că mai puțin de jumătate dintre români, mai precis 48%, cred că apartenența la Uniunea Europeană este un lucru bun. Cifra este în scădere cu 6 procente față de sondajul similar realizat anul trecut. Dar, poate mai important, este cu 9% sub media statelor membre, ceea ce pune sub un mare semn de întrebare ideea că românii sînt una dintre cele mai pro-europene națiuni.

Sondajul mai arată că a crescut cu două puncte procentuale ponderea celor care cred că nu e nici bine, nici rău (32%). În schimb, 18% din români cred că apartenența la Uniunea Europeană reprezintă un lucru rău, cu 6 procente peste media celor 28.

Sigur, cehii, care tocmai l-au scos cîștigător în alegeri pe miliardarul populist, acuzat de fraudă, Andrei Babis, stau chiar mai rău. Ei consideră doar în proporție de 29% că apartenența lor la UE este un lucru bun. Pentru 21%, este un lucru rău, iar 49% consideră că nu este nici bun, nici rău – scepticismul ceh își spune cuvîntul.

Ungurii, însă, au opinii pozitive în proporție de 56%, foarte aproape de media UE, în timp ce doar 8% consideră prezența în Uniune ca fiind un lucru rău. Și aceasta, cu tot discursul anti-UE al lui Viktor Orbán. Polonezii sînt chiar și mai optimiști, cu 65% opinii pozitive și numai 7% negative.

Și atunci, dacă la Budapesta și Varșovia regimurile semiautoritare, antiliberale și eurosceptice par de neclintit, de ce nu ar putea merge și România în această direcție?

La prima vedere, nimic n-ar trebui să să justifice o asemenea tendință. Dintre noile state membre, România a recuperat cel mai mult din diferența față de media europeană, de la momentul aderării – de la 39 la 59%. Bilanțul financiar este pozitiv – un plus de peste 30 de miliarde de euro, în dreptul României, de la aderare încoace. România exportă azi în mai puțin de o lună tot ce exporta industria ceaușistă într-un an întreg. În cifre ajustate, industria românească produce cu 25% mai mult decît în vremea lui Ceaușescu, și asta cu doar o treime din salariații de atunci. Nici vorbă de dezindustrializare – România doar și-a transformat industria. Ca să nu mai vorbim de perspectivele ce se deschid tinerelor generații, de neimaginat nu numai în timpul comunismului, ci chiar și în anii 1990.

Dar cifrele nu servesc la nimic. Pentru că aici nu este vorba despre cifre, ci despre percepții și emoții. Cum s-a întîmplat și în cazul Brexitului. Majoritatea celor prezenți la vot au ignorat orice ar fi putut însemna argument obiectiv. Emoția a prevalat. O emoție autodistructivă, așa cum vedem astăzi și în cazul Cataloniei sau, mai precis, în cazul acelei părți radicalizate a societății, care împinge lucrurile pînă la limita ireparabilului. Bogata și mîndra provincie spaniolă, al cărei succes a fost posibil tocmai grație apartenenței la Spania și la Uniunea Europeană, pare să arunce pe fereastră tot ce a realizat, de la moartea lui Franco încoace, într-un entuziasm greu de înțeles.

Suveranitatea – un concept tot mai greu de definit într-o lume a interdependențelor și a libertăților de circulație, precum cea de azi –, instrumentarea în sens politic a sentimentelor religioase, citirea fenomenului migraționist într-o cheie conspiraționistă, revenirea la discursul urii din anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial, toate acestea pot genera în opinia publică emoții mult mai intense decît cifrele seci ale bilanțului european. Pînă acolo încît devine irelevant faptul că ungurii, cehii, polonezii, românii trăiesc, evident, mai bine de cînd au aderat la Uniunea Europeană.

Vedem în fiecare zi cum lideri de opinie și oameni politici stimulează aceste emoții. Succesul lor, însă, n-ar fi posibil fără existența unui public avid. Și aici trebuie să vedem realitatea. Da, bilanțurile pozitive ale apartenenței la UE sînt reale, dar e tot atît de adevărat că în spatele lor se află categorii întregi de populație rămase în urmă. Pur și simplu, rezultatele nu au fost resimțite de toți în aceeași măsură.

Unele regiuni au progresat mai mult și au resimțit din plin rezultatele, altele nu. Și chiar regiunile de succes își au marginalizații lor. În plus, oamenii nu au tendința de a se raporta la propriul trecut, ci mai degrabă la starea actuală a vecinului.

În România, regiuni precum București-Ilfov, Vest sau Nord-Vest, au înregistrat creșteri semnificative în ultimul deceniu. Statistic vorbind, regiunea Capitalei a depășit deja cu aproape 25 de procente media europeană. Nu există săraci sau marginalizați în București? Există, și încă mulți. Alte regiuni, precum Nord-Est sau Sud-Vest au recuperat însă foarte puțin față de media europeană. Cu alte cuvinte, aproape că nu au simțit rezultatele aderării.

Iar discrepanțele au fost accentuate, în România, de proasta guvernare. Slaba dezvoltare a infrastructurii menține regiuni întregi în subdezvoltare, descurajează investițiile și accentuează sentimentul de abandon.

Și atunci, există în România premisele instaurării unui regim iliberal, populist, clientelist și antieuropean, care să se perpetueze ani de-a rîndul? În orice caz, guvernanții par să facă tot ce le stă în putință pentru a duce lucrurile în această direcție.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Fabio Fognini l a jignit pe Corentin Moutet Foto X jpg
„Uită-te la mine, purcelușule!”. Strângere de mână cu multe insulte între doi jucători de tenis
Meciul de tenis dintre Fabio Fognini și Corentin Moutet, din primul tur al turneului ATP de la Stuttgart, s-a terminat cu un moment tensionat. Italianul i-a strâns mâna francezului și a început să-l insulte.
Taxe si impozite jpeg
Solidaritate cu jumătate de măsură. Patronate: muncitorii, ținta noilor taxe
Peste 11 milioane de români, indiferent de opțiunea de vot, au transmis un mesaj foarte clar și un apel la responsabilitate din partea clasei politice. Din păcate, la nici o lună distanță de la alegeri, acest mesaj pare să fie ignorat de o parte a clasei politice, susțin patronatele.
Dmitri Peskov FOTO Profimedia
Kremlinul consideră că este „puţin probabil” să existe „rezultate rapide” ale negocierilor ruso-americane
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a anunțat miercuri, 11 iunie, că este „puţin probabil” să existe „rezultate rapide” ale negocierilor ruso-americane în vederea unei normalizări a relaţiilor Moscovei cu Washingtonul.
Konstantin Nagayko ofiter rus jpg
Ofițer rus ucis cu un colet-capcană după ce a comandat un atac sângeros într-un sat ucrainean
Căpitanul Konstantin Nagayko, responsabil pentru atacul cu rachete care a ucis 59 de civili în Groza, Ucraina, a fost lichidat în Rusia printr-o explozie provocată de un colet-capcană.
Dennis Man (Sportpictures) jpg
Italienii, impresionați de România. Cine sunt lăudații, după victoria cu Cipru
Doi fotbaliști de la națională s-au remarcat prin evoluțiile lor.
Steagul SUA fluturand la Delta Camp 5 de la Guantanamo FOTO EPA-EFE
100 de migranți români ar urma să fie trimiși la baza militară Guantanamo. „Mesajul este menit să șocheze și să înspăimânte”
Aproximativ 100 de români urmează să fie trimiși la baza militară Guantanamo, făcând parte din planul administrației Trump de a trimite până la 9.000 de migranți către baza navală.
Poliția din Los Angeles arestări FOTO Profimedia jpg
Protestele se extind în mai multe state americane. Cât costă SUA desfășurarea trupelor la Los Angeles
Într-o atmosferă tot mai încărcată, marile orașe americane devin scene ale unor demonstrații de amploare împotriva politicilor de imigrație ale administrației Trump.
Nicolae Crețu jpg
Comandantul Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, acuzat că a falsificat un ordin militar
Generalul de brigadă Nicolae Crețu, comandantul Bazei Aeriene 57 din Mihail Kogălniceanu, este cercetat pentru fals intelectual, după ce ar fi modificat un document oficial pentru a-l face responsabil pe locțiitorul său de un incident din unitate.
a1 sibiu pitesti fb jpg
S-a deschis complet Secțiunea 5 din A1 Sibiu – Pitești. Cum arată drumul până la Curtea de Argeș. VIDEO
Traficul rutier pe autostrada A1 Sibiu – Pitești se extinde din 11 iunie 2025, odată cu deschiderea completă a Secțiunii 5, între Curtea de Argeș și Pitești. Tronsonul final de 14,57 kilometri a fost dat în folosință cu trei luni înainte de termenul contractual.