Un sondaj pentru România iliberală

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Își pierd românii încrederea în Uniunea Europeană? Și, mai ales, este terenul pregătit și în România pentru calea populistă și iliberală? Un recent sondaj de opinie, realizat sub egida Parlamentului European, arată că mai puțin de jumătate dintre români, mai precis 48%, cred că apartenența la Uniunea Europeană este un lucru bun. Cifra este în scădere cu 6 procente față de sondajul similar realizat anul trecut. Dar, poate mai important, este cu 9% sub media statelor membre, ceea ce pune sub un mare semn de întrebare ideea că românii sînt una dintre cele mai pro-europene națiuni.

Sondajul mai arată că a crescut cu două puncte procentuale ponderea celor care cred că nu e nici bine, nici rău (32%). În schimb, 18% din români cred că apartenența la Uniunea Europeană reprezintă un lucru rău, cu 6 procente peste media celor 28.

Sigur, cehii, care tocmai l-au scos cîștigător în alegeri pe miliardarul populist, acuzat de fraudă, Andrei Babis, stau chiar mai rău. Ei consideră doar în proporție de 29% că apartenența lor la UE este un lucru bun. Pentru 21%, este un lucru rău, iar 49% consideră că nu este nici bun, nici rău – scepticismul ceh își spune cuvîntul.

Ungurii, însă, au opinii pozitive în proporție de 56%, foarte aproape de media UE, în timp ce doar 8% consideră prezența în Uniune ca fiind un lucru rău. Și aceasta, cu tot discursul anti-UE al lui Viktor Orbán. Polonezii sînt chiar și mai optimiști, cu 65% opinii pozitive și numai 7% negative.

Și atunci, dacă la Budapesta și Varșovia regimurile semiautoritare, antiliberale și eurosceptice par de neclintit, de ce nu ar putea merge și România în această direcție?

La prima vedere, nimic n-ar trebui să să justifice o asemenea tendință. Dintre noile state membre, România a recuperat cel mai mult din diferența față de media europeană, de la momentul aderării – de la 39 la 59%. Bilanțul financiar este pozitiv – un plus de peste 30 de miliarde de euro, în dreptul României, de la aderare încoace. România exportă azi în mai puțin de o lună tot ce exporta industria ceaușistă într-un an întreg. În cifre ajustate, industria românească produce cu 25% mai mult decît în vremea lui Ceaușescu, și asta cu doar o treime din salariații de atunci. Nici vorbă de dezindustrializare – România doar și-a transformat industria. Ca să nu mai vorbim de perspectivele ce se deschid tinerelor generații, de neimaginat nu numai în timpul comunismului, ci chiar și în anii 1990.

Dar cifrele nu servesc la nimic. Pentru că aici nu este vorba despre cifre, ci despre percepții și emoții. Cum s-a întîmplat și în cazul Brexitului. Majoritatea celor prezenți la vot au ignorat orice ar fi putut însemna argument obiectiv. Emoția a prevalat. O emoție autodistructivă, așa cum vedem astăzi și în cazul Cataloniei sau, mai precis, în cazul acelei părți radicalizate a societății, care împinge lucrurile pînă la limita ireparabilului. Bogata și mîndra provincie spaniolă, al cărei succes a fost posibil tocmai grație apartenenței la Spania și la Uniunea Europeană, pare să arunce pe fereastră tot ce a realizat, de la moartea lui Franco încoace, într-un entuziasm greu de înțeles.

Suveranitatea – un concept tot mai greu de definit într-o lume a interdependențelor și a libertăților de circulație, precum cea de azi –, instrumentarea în sens politic a sentimentelor religioase, citirea fenomenului migraționist într-o cheie conspiraționistă, revenirea la discursul urii din anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial, toate acestea pot genera în opinia publică emoții mult mai intense decît cifrele seci ale bilanțului european. Pînă acolo încît devine irelevant faptul că ungurii, cehii, polonezii, românii trăiesc, evident, mai bine de cînd au aderat la Uniunea Europeană.

Vedem în fiecare zi cum lideri de opinie și oameni politici stimulează aceste emoții. Succesul lor, însă, n-ar fi posibil fără existența unui public avid. Și aici trebuie să vedem realitatea. Da, bilanțurile pozitive ale apartenenței la UE sînt reale, dar e tot atît de adevărat că în spatele lor se află categorii întregi de populație rămase în urmă. Pur și simplu, rezultatele nu au fost resimțite de toți în aceeași măsură.

Unele regiuni au progresat mai mult și au resimțit din plin rezultatele, altele nu. Și chiar regiunile de succes își au marginalizații lor. În plus, oamenii nu au tendința de a se raporta la propriul trecut, ci mai degrabă la starea actuală a vecinului.

În România, regiuni precum București-Ilfov, Vest sau Nord-Vest, au înregistrat creșteri semnificative în ultimul deceniu. Statistic vorbind, regiunea Capitalei a depășit deja cu aproape 25 de procente media europeană. Nu există săraci sau marginalizați în București? Există, și încă mulți. Alte regiuni, precum Nord-Est sau Sud-Vest au recuperat însă foarte puțin față de media europeană. Cu alte cuvinte, aproape că nu au simțit rezultatele aderării.

Iar discrepanțele au fost accentuate, în România, de proasta guvernare. Slaba dezvoltare a infrastructurii menține regiuni întregi în subdezvoltare, descurajează investițiile și accentuează sentimentul de abandon.

Și atunci, există în România premisele instaurării unui regim iliberal, populist, clientelist și antieuropean, care să se perpetueze ani de-a rîndul? În orice caz, guvernanții par să facă tot ce le stă în putință pentru a duce lucrurile în această direcție.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.