Un "plan de salvare" şi pentru România

Publicat în Dilema Veche nr. 420 din 1-7 martie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Planul de salvare a Greciei este bazat pe o condiţie clară: consolidarea supravegherii Greciei şi impunerea unei misiuni a Comisiei Europene, prezentă permanent la Atena. Aşa a spus comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare, Oli Rehn, imediat după publicarea planului.

La Atena, instalarea unui birou al Troicii, care va superviza toate deciziile guvernului local referitoare la finanţele publice, este văzută ca o dovadă că Grecia şi-a cedat suveranitatea şi independenţa în favoarea creditorilor săi. Pentru o naţiune care se mîndreşte că a inventat democraţia, este o lovitură grea.

Dar cum am resimţi noi, românii, o eventuală instaurare a unui asemenea directorat? E adevărat, contribuţia naţiunii noastre la marea idee a democraţiei este una minusculă, cel puţin în comparaţie cu grecii. Poate să mai recuperăm doar cu conceptul „democraţiei originale“, lansat de Ion Iliescu imediat după decembrie 1989 – deşi ar fi fost mai bine să nu.

Dar chiar merită să ne punem problema unui directorat la Bucureşti, precum la Atena? Dar România nu se află în faliment! – vor sări economiştii. Asta dacă privim doar o parte dintre cifre.

Şi totuşi... După chinuri îndelungi, rata de absorbţie a fondurilor europene abia dacă ajunge la 6%. România a ratat şansa de a atrage în această perioadă de criză 20 de miliarde de euro, bani gratuiţi puşi la dispoziţie de Bruxelles. Dar s-a împrumutat de 20 de miliarde de la FMI şi Comisia Europeană. Cu dobîndă!

Spre sfîrşitul lui ianuarie, la Bucureşti era anunţată drept o mare victorie realizarea unei emisiuni de obligaţiuni de pe piaţa americană, în valoare de 1,5 miliarde de dolari, cu dobîndă de 6,875% şi cu o perioadă de maturitate de zece ani. În paranteză fie spus, cînd obligaţiunile italiene au ajuns la un asemenea rating, au fost considerate imposibil de susţinut de căre economia din Peninsulă – şi ce economie are, totuşi, Italia! Situaţia a dus, în cele din urmă, la prăbuşirea guvernului Berlusconi.

Iată însă că o situaţie care în Italia a generat un cutremur politic, la Bucureşti ne este prezentată drept un mare succes. Aşa o fi. Dar de ce aceiaşi guvernanţi nu au venit să-şi ceară scuze, în genunchi, pentru întreruperea finanţării pe POSDRU, în valoare de 3,5 miliarde de euro, bani gratuiţi de la Comisia Europeană? De ce nu şi-au pus cenuşă în cap după ce anul trecut, timp de aproape şase luni, toate plăţile de la Bruxelles au fost blocate? Cum se face, pînă la urmă, că împrumuturile cu dobîndă ne sînt arătate drept mari succese, pentru care „partenerii“ ne strîng mîna călduros, iar ratarea banilor gratuiţi de la Uniunea Europeană este trecută la „şi altele“ ori generează cel mult demiterea vreunui directoraş?

Pentru o ţară ca Polonia, o rată de absorbţie de sută la sută a dus la traversarea cu bine a crizei – economia poloneză nu a scăzut deloc, ba chiar, anul trecut, a înregistrat un frumos salt de 4,3%. Fondurile europene au compensat restrîngerile bugetare determinate de criză.

Să privim acum cazul României. Reducerea deficitului bugetar, de la 4,4% în 2011 la 1,9%, ar însemna o „corecţie“ de vreo 5 miliarde de euro, faţă de 2011. Banii aceştia fie trebuie aduşi de undeva, fie trebuie pur şi simplu tăiaţi de la cheltuieli.

Guvernul şi-a propus pentru anul acesta să atragă 3,5 miliarde de euro, din fondurile de coeziune. Cu cele 2,5 miliarde de euro din Politica Agricolă ar da o frumoasă sumă de 6 miliarde.

Problema este că orice defecţiune, cît de mică, ar arunca în aer obiectivul. Iar nereuşita va însemna, în final, mai multă austeritate pentru români, în acest an şi în următorii. Iar întreruperea finanţării pe POSDRU nu va veni singură. Urmează, în curînd, o întrerupere pe programele de Mediu – spun surse europene. Apoi – una pe Transporturi. Un singur lucru nu se întrerupe: plăţile pe care România trebuie să le efectueze către creditorii ei, încă din acest an.

România va semna Tratatul de convergenţă fiscală chiar la finele acestei săptămîni. Ne angajăm, pe termen lung, la bugete echilibrate, cu deficite 0, ba chiar excedentare. S-a zis cu deficitele mari, pe care statele din Europa de Vest le foloseau pentru dezvoltare, în primele decenii de după război.

Fondurile europene ar putea fi cea mai bună sursă de finanţare la dispoziţia României, în încercarea ei de a ajunge, totuşi, din urmă, statele mai dezvoltate din vestul Europei. Dar numai dacă banii vor merge în proiecte utile, care să creeze locuri de muncă şi să aducă dezvoltare Nu sîntem însă în stare să-i absorbim. Iar despre alte politici de dezvoltare, nici vorbă! Şi atunci, de unde să creştem? Iar dacă nu creştem, de unde să dăm banii înapoi? Poate din alte împrumuturi, precum grecii.

Nu se cheamă acesta faliment? Şi nu are nevoie România de un „plan de salvare“, precum Grecia, de un „directorat“ european? Ce ar trebui să facă? De exemplu, să supervizeze mişcările autorităţilor centrale şi locale în privinţa absorbţiei. Să impună simplificarea procedurilor. Să selecteze numai proiectele viabile, şi nu tot felul de fantasmagorii pentru îndestularea baronilor locali. Să verifice caietele de sarcini, pentru ca acestea să nu mai fie făcute „cu dedicaţie“ pentru firmele „prietene“, să organizeze licitaţiile.

Poate părea greu de acceptat pentru România – dar, pînă la urmă, sîntem în domeniul administraţiei cam ceea ce este Grecia în cel al finanţelor publice. Ar însemna aceasta o cedare a suveranităţii? Sau mai degrabă o eliberare a României de „ocupanţii“ români care fură resursele şi îi compromit viitorul?  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: