Un na╚Ťionalism al vaccinului

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

├Än mul╚Ťimea de ╚Ötiri care con╚Ťin cuv├«ntul ÔÇ×vaccinÔÇŁ, dou─â s├«nt de natur─â s─â sublinieze o tendin╚Ť─â care trebuie ╚Ťinut─â minte pentru crizele care vor veni dup─â ce pandemia va deveni istorie. 

Prima dintre ele, trecut─â aproape neobservat─â, vorbe╚Öte despre solicitarea pe care 80 de state din lumea a doua ╚Öi a treia au f─âcut-o ├«n interiorul Organiza╚Ťiei Mondiale a Comer╚Ťului pentru a li se permite fabricarea vaccinului anti-COVID. Concret, aceste state solicitau ca, strict ├«n cazul serului respectiv, s─â se dea o dispens─â legat─â de brevetul pentru vaccin. Altfel spus, cereau dreptul de a-l fabrica f─âr─â s─â mai pl─âteasc─â drepturile aferente c─âtre marile companii occidentale.

N-a fost cine ╚Ötie ce dezbatere. Uniunea European─â, Statele Unite, Elve╚Ťia  ╚Öi Marea Britanie au respins scurt ideea, explic├«nd c─â o reducere a veniturilor companiilor care de╚Ťin drepturile ar putea s─â le determine ca, pe viitor, s─â investeasc─â mai pu╚Ťin ├«n inovare. Or, investi╚Ťia masiv─â ├«n cercetare (adev─ârat, uneori cu sprijin guvernamental) este motivul pentru care azi, de╚Öi ├«n cantit─â╚Ťi insuficiente ├«nc─â, avem vaccinuri.

Liderii ini╚Ťiativei au fost India ÔÇô unul dintre cei mai mari fabrican╚Ťi de medicamente din lume ÔÇô ╚Öi Africa de Sud. Sud-africanii ╚Öi-au sus╚Ťinut cererea amintind unul dintre cele mai tragice ╚Öi cinice episoade din istoria recent─â a omenirii ÔÇô refuzul companiilor de Pharma de a permite fabricarea de medicamente esen╚Ťiale pentru tratarea HIV-SIDA ├«n anii ╩╝90. ╚śi atunci a existat o cerere asem─ân─âtoare c─âreia sectorul Pharma i-a rezistat cu ├«nd├«rjire. P├«n─â la rezolvarea situa╚Ťiei, peste 11 milioane de oameni au murit. Cu zile.

A doua ╚Ötire, mai aproape de noi, prive╚Öte conflictul din ce ├«n ce mai zgomotos dintre Uniunea European─â ╚Öi Marea Britanie plecat de la stocurile de vaccin produs pe continent de anglo-suedezii de la AstraZeneca. Zilele acestea, disputa prive╚Öte o fabric─â din Olanda, neacreditat─â ├«nc─â, dar despre care britanicii cred c─â ar putea s─â primeasc─â interdic╚Ťie de export, ceea ce le-ar afecta ├«ntr-o oarecare m─âsur─â campania na╚Ťional─â de vaccinare.

Presa interna╚Ťional─â relateaz─â despre telefoanele pe care premierul Boris Johnson le d─â liderilor europeni pentru a ├«ncerca s─â opreasc─â o eventual─â decizie defavorabil─â Londrei. ├Äns─â, dup─â cum m─ârturisesc diver╚Öi diploma╚Ťi europeni sub acoperirea anonimatului, conflictul se ad├«nce╚Öte ╚Öi pe baza suspiciunilor reciproce alimentate de Brexit. De altfel, Guvernul britanic emite tot felul de zgomote ╚Öi acuza╚Ťii ├«ncerc├«nd s─â picteze un tablou din care UE iese ca o organiza╚Ťie mare ╚Öi rea, invidioas─â pe succesul Marii Britanii. Unele dintre argumentele britanice s├«nt par╚Ťial valabile. E greu de uitat c├«t de important─â a fost stupida declara╚Ťie a pre╚Öedintelui Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, referitoare la ineficien╚Ťa vaccinului produs de AstraZeneca pentru persoanele ├«n v├«rst─â. O declara╚Ťie nefundamentat─â ╚Ötiin╚Ťific, d─âun─âtoare ╚Öi perfect inutil─â care nu a f─âcut dec├«t s─â alimenteze ulterior un ├«ntreg val de suspiciuni legate de serul respectiv. Macron nu ╚Öi-a cerut scuze niciodat─â pentru cuvintele spuse atunci. ├Äntre timp apar noi studii care subliniaz─â discret ╚Öi de la distan╚Ť─â poza iresponsabilit─â╚Ťii politice.

Pe de alt─â parte, ce nu spune Guvernul de la Londra este c─â nici un vaccin produs pe teritoriul s─âu nu a fost exportat ╚Öi c─â diverse produse necesare fabric─ârii serului au interdic╚Ťie la export. Cu alte cuvinte, britanicii se comport─â ca un copil singur la p─ârin╚Ťi care, odat─â l─âsat afar─â la joac─â cu ceilal╚Ťi, vrea toate juc─âriile pentru el. G├«ndul c─â, ├«n perioade de criz─â major─â, UE ╚Öi UK pot colabora onest a murit ├«nainte s─â se nasc─â.

Ad─âuga╚Ťi la poza de mai sus ╚Öi ceea ce e probabil cea mai ra╚Ťional─â explica╚Ťie pentru conflictul ├«n cre╚Ötere dintre cele dou─â p─âr╚Ťi ÔÇô s├«nt func╚Ťionari europeni care spun, din nou sub protec╚Ťia anonimatului, c─â AstraZeneca nu a reu╚Öit s─â ├«╚Öi proiecteze corect nevoile ╚Öi capacitatea de produc╚Ťie ╚Öi s-a gr─âbit s─â promit─â mai mult dec├«t poate livra. ├Äns─â acest detaliu nu prea mai conteaz─â ├«ntr-un conflict care are acum o via╚Ť─â proprie ╚Öi se autoalimenteaz─â cu fiecare declara╚Ťie venit─â de la Bruxelles sau Londra.

Nu o spune nimeni, dar Marea Britanie, acum ╚Öi ├«n viitor, nu este un partener pentru Uniunea European─â, ci un concurent care nu ezit─â s─â devin─â ostil imediat ce ├«╚Öi percepe interesele afectate. Complexitatea institu╚Ťional─â, dublat─â ╚Öi de o placiditate ├«n comunicarea public─â, fac din UE un actor aflat ├«n permanent─â defensiv─â. Dar nu chiar lipsit de instrumente de r─âspuns ╚Öi ap─ârare.

De altfel, cele dou─â situa╚Ťii descrise succint mai sus s├«nt un avertisment ╚Öi pentru viitor. ├Än orice situa╚Ťie de criz─â grav─â, toate declara╚Ťiile privind solidaritatea, comunitatea de valori ╚Öi alte bla-bla-uri rostite cu morg─â serioas─â devin ridicole. Nu exist─â a╚Öa ceva. Panica la nivelul guvernelor duce ├«n cel mai bun caz la cinism, ├«n cel mai r─âu la decizii ira╚Ťionale de pe urma c─ârora se pot ├«nregistra cel mult mici ╚Öi meschine victorii politice. ├Än timpul acesta, criza avanseaz─â ╚Öi din ea scap─â cine poate.

Ca s─â nu ├«nchei totu╚Öi pe un ton pesimist, vreau s─â remarc ├«nc─â o dat─â situa╚Ťia totu╚Öi bun─â a Rom├óniei. S─â ne ├«nchipuim cum ar fi fost gestionat─â aceast─â criz─â dac─â Bucure╚Ötiul trebuia s─â concureze pe pia╚Ťa liber─â a vaccinurilor. De fapt, nu trebuie s─â facem cine ╚Ötie ce exerci╚Ťiu de imagina╚Ťie. Privi╚Ťi un pic spre Republica Moldova.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.