Un milion

Publicat în Dilema Veche nr. 860 din 1 - 7 octombrie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dacă ar fi fost vorba despre victimele unui conflict armat, probabil că emoția ar fi mult mai mare. Însă cum știrea nu privește decît previzibilele efecte ale răspîndirii unui virus, conversația e relativ placidă. Astfel, potrivit statisticii comunicate de universitatea americană Johns Hopkins, s-a atins un prag simbolic – un milion de persoane și-au pierdut viața în cele zece luni de cînd coronavirusul a fost descoperit în China. Vaccinul e încă în laboratoare, multe state se confruntă cu o creștere a numărului de infectări, iar iarna care se apropie în emisfera nordică îi face pe oficialii de la toate nivelurile să lucreze cu scenarii din ce în ce mai sumbre.

Dar omenirea s-a obișnuit cumva cu tragedia. Viața merge înainte. În vara asta au fost oameni care și-au făcut concediile în străinatate, încet-încet s-au redeschis restaurantele, chiar și teatrele, iar evenimentele mari au început și ele să se întoarcă. S-au ținut alegeri, cele mai multe business-uri au găsit o cale să meargă mai departe.

Viața are un aer de pseudo-normalitate subliniat de măștile care au devenit parte din peisaj.

Nu va fi un anunț: „Azi s-a terminat pandemia”, spune virusologul Angela Rasmussen, citată de Politico. „E un proces care va dura multă vreme, poate ani de zile.” Alți experți sînt un pic mai puțin prudenți în evaluări și estimează că pandemia va bate în retragere în a doua jumătate a lui 2021.

Între timp, optimismul cu privire la găsirea unui vaccin s-a mai temperat un pic. Un anunț privind finalizarea cercetărilor era așteptat pînă spre finalul lui noiembrie. Numărul celor care mai cred că un astfel de termen ar putea fi respectat scade cu fiecare zi care trece. Printre optimiști rămîne însă administrația Trump care anunțase că un vaccin va fi gata de distribuire pînă în ziua alegerilor. Însă oricît de mult și-ar dori politicienii sau bursele ca livrarea să aibă loc cît mai devreme, e puțin probabil că vreuna dintre companiile mari farmaceutice e dispusă să își asume riscul de a pune pe piață un vaccin insuficient testat. Chiar și cînd acesta va fi gata, vor trece luni pînă se va putea calcula eficacitatea lui. Și nu e deloc exclus ca primele variante de vaccin să nu fie tocmai eficiente. Trebuie adăugate aici și dificultățile care țin de producție. Cererea va fi atît de mare încît, inevitabil, unele țări vor avea de așteptat pînă cînd vor avea acces. E aproape cert că situația asta, perfect explicabilă date fiind capacitățile cunoscute de producție, va crea frustrări majore și schimburi dure de replici între guverne, companii și organizații internaționale implicate în combaterea pandemiei. Oricît de cinic sună, cei care au resurse vor avea primii vaccinul. Există deja precedentul din primele săptămîni de pandemie în care, între guverne, au existat inclusiv acuzații privind furtul de materiale de protecție.

Dar chiar și dacă vor fi suficiente doze de vaccin, guvernele vor avea o problemă cumva neașteptată. Pe fondul tulburărilor sociale și economice provocate de pandemie, scepticismul cu privire la tratamentele validate științific crește. O statistică de-a dreptul șocantă vine din Statele Unite, unde două treimi dintre americani spun că nu doresc să se vaccineze imediat ce această posibilitate va exista. Și, potrivit USA Today, unul din patru respondenți este sigur că nu dorește vaccin deloc. Într-un fel sau altul, conversația asta, îndelung neglijată de guverne și de societatea civilă, se întîlnește în mai toate statele lumii. Riscul ca pandemia să dureze mult dincolo de cele mai pesimiste previziuni este real și e întărit cu fiecare propoziție rostită de cîte un excentric pasionat de teorii ale conspirației. E o criză de încredere care, cel puțin pînă acum, nu a fost tratată cu seriozitate. Rîdem adesea de nișa „fără botniță” și ne place să credem că oamenii ăștia sînt doar o grupare de marginali ridicoli. Ridicoli sînt. Dar sînt ridicoli cu o audiență din ce în ce mai mare.

Între timp, cifrele privind infectările și decesele vor crește. Așa cum arată acum situația, Statele Unite conduc detașat în topul deceselor, urmate de Brazilia, India, Mexic și Marea Britanie. Zeci de alte state privesc statisticile și descoperă că măsurile luate în primăvară nu au fost suficiente. Dată fiind experiența din primăvară, guvernele  trebuie să țină cont și de costurile economice și sociale ale pandemiei. Sînt costuri care au contribuit semnificativ la o toleranță mai mică din partea populației în privința întoarcerii restricțiilor. De altfel, cele mai multe state se feresc să își anunțe cetățenii că acest risc există. Preferă comunicări vagi și aluzii. Dintre toate cele care se confruntă cu o creștere masivă a numărului de cazuri doar Israelul a avut curajul de a reveni la restricții dure.

Adevărul e că, dincolo de cifre simbolice, nu rămîne decît așteptarea. Și singurul lucru sigur e nesiguranța.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic