Un mileniu pînă la Maidan

Publicat în Dilema Veche nr. 525 din 6-12 martie 2014
Un mileniu pînă la Maidan jpeg

Ce ştiam despre Ucraina, pînă de curînd? Că sînt slavi, dar nu sînt ruşi. Adică nu ştiam mai nimic în afară de „doamna Timoşenko e în închisoare“, şi pe care o compătimeam. Mai ştiam despre tradiţionalele rîcîieli pe preţul gazelor, şi cam atît. Ruşinos. Ucraina este cel mai mare vecin al ţării în care trăiesc.

Ceva-ceva am simţit eu, încă de prin ’92, cînd, la Washington cu bursă fiind, am împărţit un apartament cu un ucrainean (Ruslan) şi doi ruşi. Unul dintre ei era pasionat de fotografie şi era din Sankt Petersburg, celălalt era homosexual moscovit şi, fericit că este într-o societate liberă, tolerantă, a dispărut rapid dintre noi, mergînd să locuiască în alt cartier, cu nişte prieteni întîlniţi într-un bar de pe Q street. Ucraineanul era veteran din Speznaz-ul Armatei Roşii, făcuse Afganistanul şi avea program zilnic de gimnastică. 200 de flotări, vreo 300 de genoflexiuni şi cîte 20 de minute de jogging. Timp de trei săptămîni cît am locuit împreună, nu l-am auzit scoţînd o vorbă pe ruseşte. În fiecare seară, cînd ne strîngeam în faţa televizorului, nu folosea decît engleza, cînd ruşii i se adresau în limba lui Tolstoi. Se scuza: „În primul rînd, nu ar fi politicos faţă de Gabriel, în al doilea rînd, eu sînt din Ucraina, din Lvov, aşa că nu prea ştiu ruseşte. Eu vorbesc ucraineana.“ Evident, era o poziţie politică, nu o inocentă declaraţie de ignoranţă lingvistică.

La el m-am gîndit deunăzi cînd am aflat de la Cristian Ghinea că organizarea din Euromaidan şi strategia militară a luptătorilor împotriva Berkutului (forţele speciale ale regimului Ianukovici) au fost stabilite de cei ca Ruslan, oameni în toată firea, veterani ai Afganistanului, cu bună pregătire militară şi cu o puternică motivaţie naţională, vehement sau temperat rusofobă. Relativ de curînd am aflat despre Holodomor, foametea provocată de Stalin în Ucraina, în 1932-1933, cînd au murit în chinuri groaznice aproximativ 7 milioane de oameni (conform istoricilor ucraineni). Cum să uiţi aşa ceva? Trăiesc astăzi oameni ai căror bunici au avut frăţiori răpiţi de pe stradă şi mîncaţi de vecini! Ororile acelor vremi nu sînt uitate. Au fost ţinute sub preş în perioada sovietică, dar au ieşit la iveală iute, laolaltă cu un naţionalism latent, păstrat în fibra populară, odată cu Glasnost-ul lui Gorbaciov. Ruslan, amicul meu, ştia că Wehrmacht-ul a fost întîmpinat ca eliberator de mulţi ucraineni, în special în vestul ţării. Ştia că unii compatrioţi ai săi au luptat alături de Hitler, alţii în Armata Roşie şi mulţi alţii în unităţi naţionale care doreau doar independenţa ţării, fără Hitler şi fără Stalin. Ştia că părţi ale ţării fuseseră sub stăpînire austro-ungară şi nu o duseseră rău, spre deosebire de cei aflaţi sub ruşi. Alte provincii au fost ale Poloniei, multă vreme. Mai înainte, cazacii îşi alegeau un hatman şi încercau să îşi păstreze autonomia în teritoriile pe care le controlau. Dar mai înainte, Lituania stăpînea teritoriul de azi al Ucrainei, fiind un stat mare, uriaş, de la Baltica la Marea Neagră. Împărţise cu Polonia fosta Rusie kieveană, un stat puternic pe la începutul mileniului, bogat şi stabil vreme de vreo două secole, dar slăbit de lupte interne şi de avîntul mongolilor spre Europa.

De acolo, de acum o mie de ani începe explicaţia pentru ce se întîmplă acum în Euromaidan şi în toată ţara. Mileniul ăsta de istorie i-a făcut pe unii să nu ştie (chipurile) decît ruseşte, pe alţii – să nu cunoască (chipurile) decît ucraineana. I-a făcut să aibă trei biserici ortodoxe: una ascultînd de Moscova, alta de Kiev şi alta… autocefală, un grup solid de greco-catolici şi romano-catolici (în vest, evident), pe lîngă tătari musulmani în Crimeea (cea făcută cadou Ucrainei de către Hruşciov, în vremea URSS-ului).

E mult de citit şi aflat pentru a înţelege ceea ce se petrece acum în vecini. Că eu, simplu cetăţean, sînt relativ afon, e trist. Dramatic este că poziţia Guvernului meu este definită scurt: „România este de acord cu poziţia UE şi NATO“, iar a preşedintelui este un pic mai nuanţată: „Iată ce bine ne-am descurcat noi în dosarul Moldovei şi iată ce rău s-au descurcat polonezii în cel ucrainean.“ Ruşinos. Ucraina este cel mai mare vecin al ţării în care trăim.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.
craciunul 2024, preturi in piata slatina brazi, aranjamente si legume   foto alina mitran (8) jpg
Brazii de Crăciun sunt apreciați, dar nu se cumpără. „Trece lumea ca la muzeu. Poate va fi mai bine săptămâna viitoare”
Ofertă bogată de brazi și ornamente pentru Crăciun în piețe. Clienții vin, se uită, întreabă, își bucură ochii, dar nu se grăbesc să cumpere. „Trece lumea ca la muzeu. Poate o fi mai bine săptămâna viitoare. Ieri și alaltăieri nici taxa nu am scos-o”, se plâng comercianții.
Mufasa Regele Leu și actorii care dau voce personajelor în varianta dublată Colaj
„Mufasa: Regele Leu” ajunge în România. Cine dă voce personajelor în varianta dublată
Pe 18 decembrie 2024, publicul din România va putea viziona la cinema noul film al studiourilor Walt Disney Pictures, „Mufasa: Regele Leu”, o producție care prezintă (servește ca prequel) evenimentele ce preced povestea binecunoscutului film „Regele Leu”.
masini trafic  Foto carVertical jpg
Ce mașini fac cele mai puține accidente în funcție de culoarea pe care o au
În general, oamenii nu cred că culoarea unei mașini poate influența numărul de accidente în care aceasta este implicată, considerând că doar vehiculele viu colorate sunt mai sigure.
carne de porc la sare
Boala gravă pe care o poți face doar gustând în timp ce prepari bunătăți de Crăciun. Au fost 31 cazuri în România, anul trecut
La nivel mondial se înregistrează aproximativ 10.000 cazuri anual, iar în România, anul trecut, au fost tratate 31 cazuri, număr în creștere față de anul anterior. Boala nu se transmite de la om la om, însă te poți îmbolnăvi foarte ușor consumând carne infestată.
Timişoara-decembrie 1989 FOTO FORTEPAN/Urban Tamas
15 decembrie: La Timişoara s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Începutul Revoluţiei din 1989
La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.
Aurora Boreală în Laponia Foto Eturia
Laponia, destinația externă cea mai căutată în luna decembrie. Oferte la prețuri reduse pentru 2025
Laponia continuă să fie una dintre cele mai populare atracții de Crăciun. Pentru sezonul 2025, au fost deja anunțate primele oferte pentru excursii în această destinație, care oferă oportunitatea de a experimenta magia Crăciunului în regiunile nordice.