Un menu european

Tînărul universitar filolog se așeză, obosit, la o masă de pe mica terasă aflată în vîrf de munte. După atîta drumeție, cabana de lemn, izolată între pădurile de brad, i se păru o veritabilă oază de fericire. Atmosfera patriarhală a locului i se păru încîntătoare. Cu ferestre ondulate, aidoma ochilor (amănunt arhitectural sud-transilvan, fascinant pentru personajul nostru, obișnuit mai curînd cu clădirile monotone și neimaginative ale localităților de cîmpie), edificiul liliputan își ițea acoperișul țuguiat din vegetația abundentă. Nemaipomenită idee să construiești așa ceva, la o asemenea altitudine! Vara, cu siguranță, opresc aici numeroși clienți însetați și înfometați. Probabil că nici iarna locul nu rămîne în paragină, avînd în vedere apropiata pîrtie de schi. În plus, lucru admirabil, întreaga chestiune părea și o afacere de familie. Tatăl, bucătar și, pesemne, administator-șef al business-ului, mama și cele două fiice (toate femeile semănau între ele, așadar nu exista nici un dubiu asupra înrudirii lor în cel mai înalt grad) chelnerițe în acțiune, înzestrate cu viteza lui Speedy Gonzales. Minunat! Deschise menu-ul cu un aer melancolic. Pînă și denumirile felurilor de mîncare fuseseră bătute la mașină pe niște foi îngălbenite de vreme, detaliu care, în mod paradoxal, îi spori starea de bine. „Postindustrializarea” nu pătrunsese, iată, pînă în acest colț de munte, binecuvîntat de Dumnezeu! Mai existau redute necucerite încă de monstrul urbanizării. Începu să silabisească, plin de interes, lista de bucate. Preparate din pui (îl frapă traducerea în engleză, inclusă imediat după slash: Chicken products – „Hm“, gîndi, „aiurea de tot!“), Șnițel Dracula (traducere „anglofonă“: Schnitzel of Dracula!), Pasăre à la bucătar („Cum vine asta?“, se întrebă, nu înainte de a fi șocat, din nou, de traducere: Bird à la chef!), Pulpe de pui dezosate la grătar („tălmăcire”: Chicken legs without bones on grill – „Aoleu, mamă!“, își zise), Pui la ceaun cu mămăliguță și mujdei de usturoi (Chicken fried in hot pot with garlic water and soft little polenta – „Dumnezeule!“). Preparate din porc / Pig products (!): Mușchi de porc la grătar (Pig muscle on gril!), Gustare țărănească din preparate din porc (Peasant snack from pig!), Cîrnați vînătorești (Hunted sausages!), Tochitură românească cu ochi (Romanian fried meat with eye – „Iisuse!“), Ceafă de porc la grătar (Meat from the back of the pig’s head on grill!). Preparate din legume / Vegetable products (!): Cartofi copți în coajă (Potatoes roasted in the shell!), Supă țărănească de legume (Peasant soup from vegetables!)...

Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar. I se făcu rușine de străinii care călcau în acest loc (vreo cîțiva se auzeau vorbind tare la mesele învecinate și, de aceea, dezvoltă brusc senzația că rîdeau de „preparatele” din menu și, prin iradiere, de întreg neamul românesc: o adunătură de analfabeți!). Se simți un clown (îi veni deodată, complet stupid, să traducă noțiunea drept the funny guy who makes jokes during the show at the circus), un clown moldo-vlah, inventat pentru a distra planeta. Răsfoi broșura „gastronomică” – învechită și boțită –, cu un ultim efort, și ajunse la capitolul Preparate din vită și porc / Cow and pig products („Sfinte Doamne!“). Avu curiozitatea morbidă să caute felul cum fuseseră „traduși” micii noștri tradiționali cu muștar. Într-un tîrziu, îi găsi, înghesuiți, în josul, paginii: Mititei cu muștar (Smallishes with mustard). Nu mai rezistă. Trînti menu-ul pe masă, se ridică și intră intempestiv în anexa cabanei, de unde îl văzuse pe bucătarul-administrator ieșind. În încăperea supraîncălzită, înconjurat de cărnuri sfîrîind, bărbatul îl privi speriat pe tînărul universitar. Vehement, acesta își începu perorația: „Credeți cumva că existența dumneavoastră e singura autentică, trăiți oare cu senzația că v-ați regăsit identitatea primordială într-un spațiu binecuvîntat, cînd, de fapt, vă bateți joc de civilizație, sfidați cele mai elementare norme de bunăcuviință și faceți țara de rîs?”. Cu o față întunecată și transpirată, bucătarul îl întrebă scurt și amenințător: „Ce ai, tată, ai băut gaz?”. Tînărul filolog se umplu de oroare și zise: „Dumneavoastră știți cine sînt eu?”. Pentru o clipă, îi veni să spună „Eu sînt cetățean european și am drepturi!”, dar un alt porumbel, mai vioi, se grăbi să-i iasă din gură: „Eu sînt lingvist și știu limbi străine!“. „Aha”, se lămuri patronul, „atunci ia de-aci!” Înșfăcă o bilă de carne tocată de pe masă și o aruncă, violent, înspre lingvist care, cu bune reflexe totuși, făcu o eschivă salvatoare. Mingiuța de cow and pig zbură, ca atare, prin ușa deschisă a bucătăriei și ateriză în poala altui cetățean european care, cu frunte ridată, încerca să descifreze preparatele din menu. Mirat, omul privi smallish-ul ce i se prelingea pe bocanc și se întrebă dacă era o tratație din partea casei.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.