Un meltean în caleașcă

Publicat în Dilema Veche nr. 939 din 7 – 13 aprilie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

În 1978, aflat în vizită în Marea Britanie, Nicolae Ceaușescu primea un soi de cadou din partea gazdelor. O plimbare prin Londra alături de regina Elisabeta a II-a în caleașca regală. Primirea la Buckingham și toate gesturile de curtoazie ale britanicilor erau motivate de dorința obținerii unor contracte comerciale cu partea română. Cel mai celebru, nedus pînă la capăt, era cel privind construcția avionului BAC 1-11. Cei care au amintiri din anii ’80 știu că avionul ăsta era mîndria industriei românești deși s-au construit doar cîteva exemplare.

Vizita cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu avusese loc la propunerea premierului James Callaghan care, confruntat cu o gravă criză economică domestică, era nevoit să fie creativ în căutarea oportunităților de creștere pentru companiile britanice. Dar argumentul economic nu era suficient pentru onoarea ce i se acorda dictatorului român. A existat și unul politic care, la vremea aceea, a părut suficient nu numai britanicilor, ci și americanilor care, prin vocea vicepreședintelui (viitor președinte) George Bush, observau public și apreciativ jocul de-a independența practicat de România în blocul comunist.

Știm cum s-a terminat această poveste. Încurajat de curtoazia occidentală, dar fascinat de Coreea de Nord, Ceaușescu a crezut că poate obține tot ce e mai bun din cele două lumi. A sfîrșit împușcat și este amintit azi adesea în lista dictatorilor-fruntași ai omenirii. A făcut-o, cel mai recent, președintele Zelenski al Ucrainei într-un discurs rostit în fața Parlamentului României.

Ceea ce dăinuiește din acea vizită e jena britanicilor și inadecvarea cuplului prezidențial român în prezența reginei Elisabeta a II-a. Imaginile, disponibile pe YouTube pentru cine dorește să le vadă, ne arată un Ceaușescu stîngaci, impresionat și, pe alocuri, ridicol. Cringe, cum s-ar zice în meme-uri. Un zîmbet tîmp-încîntat înghețat pe față, o mișcare robotică și dezordonată în același timp a mîinii sînt elemente care îți rămîn pe retină multă vreme după ce ai închis browser-ul. Un meltean în caleașcă.

Fast-forward 44 de ani. Sîntem în cu totul altă lume. România e din nou în grațiile Occidentului, Ceaușescu e aproape uitat, viața merge mai departe. Corespondenta din România a unei publicații franceze observă foarte just că românii reușesc cumva să fie diferiți de vecinii lor: Ucraina e în război, Ungaria și Serbia tocmai și-au reconfirmat electoral semidictaturile, iar despre Bulgaria, acum ca și atunci, nimeni nu prea știe ce să spună. Observația, relativ corectă, e una de natură să placă românilor. Le confirmă micile prejudecăți cu privire la superioritatea față de vecini. De data asta în rama pro-occidentalismului, al sacrificiilor meritate și al adesea  invocatului noroc istoric.

Și totuși…

Mîndri membri ai UE sau ai NATO, începem încet-încet să ne relaxăm cam prea mult. Comparația favorabilă cu țările din jur nu ajută sub nici o formă, mai ales dacă ele continuă să se scufunde în prăpăstii tot mai iliberale sau sînt pustiite de un război în care ajutorul vine adesea sub forma lui „privesc cu atenție și îngrijorare” rostit în germană sau franceză.

Sînt o sumă de evenimente în ultimele două luni care justifică măcar un mic semnal de alarmă. Am să le enumăr:

– suspendarea „din greșeală” de către autoritățile române a unui site de știri perfect legitim sub masca luptei cu dezinformarea;

– apariția unei strategii de combatere a știrilor false în care cineva s-a gîndit că e o idee bună să caute asocierea dintre incompetență și Klaus Iohannis pentru a verifica dacă nu cumva spune cineva vreo minciunică;

– operațiunea de compromitere a jurnalistei care a dezvăluit un presupus plagiat al premierului Nicolae Ciucă.

La fiecare dintre aceste trei incidente, autoritățile statului au precizat formal și sobru că susțin libertatea de exprimare și dreptul ziariștilor de a-și face meseria. Și totul la distanță de săptămîni. Succesiunea asta de „accidente” și asigurări poate fi o coincidență. Sau poate fi semnalul că undeva, prin străfundurile statului român, începe să se trezească un animal urîcios.

Unul care crește în crize și se simte îndreptățit să nu mai țină seama de reguli pentru că există o amenințare mai mare. Una imprecis definită și care justifică urmarea unor instincte nefericite sau chiar a unor intenții pe care numai teama de Occident le-a ținut în frîu.

Iar dacă ipoteza aceasta e reală, atunci animalul ăla nu numai că e urîcios, dar e și prostovan. Din motive pe care n-am să le mai detaliez, acum sînt puține organizații de presă care pun probleme autorităților. Au rămas cîteva titluri și cîțiva ziariști. A încerca să le pui și ăstora pumnul în gură nu poate decît să îți garanteze că România aceea pe care o protejează, în deplina lor splendoare, autoritățile implicate în incidentele de mai sus va fi și mai puțin apărată.

Ba din contra, sub tirania unor sergenți ai discursului public, în loc ca tensiunile inerente din societate să se rezolve după metode cunoscute de toată lumea, ele vor răbufni în locuri în care ne așteptăm mai puțin. În creșterea frustrărilor, în noi episoade de tip 10 august, în noi și imprevizibile fețe ale radicalismului care vor face animalul nostru prostovan să își mănînce coada de furie.

Se repetă ad nauseam în retorica oficială sintagme-scîndură de tip „parteneri de încredere ai Occidentului”, „democrație consolidată”, „exemplu pentru statele din Est”. Dar, atîta vreme cît incidente precum cele amintite mai sus nu au consecințe verificabile, nici unul dintre mestecătorii ăștia de rumeguș nu vrea să vadă că ne transformăm rapid în niște melteni în caleașcă.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.