Un lucru bun: Rom├ónia revine spre ÔÇ×nucleul durÔÇť al UE

Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
De ce nu trebuie blama┼úi votan┼úii bucure┼čteni jpeg

Dup─â cum s-a anun╚Ťat la Bucure╚Öti, Rom├ónia a transmis la Bruxelles cea mai consistent─â ofert─â, dup─â Fran╚Ťa ╚Öi Germania, ├«n privin╚Ťa gestion─ârii fluxului de migran╚Ťi. Ministerul Afacerilor Interne va putea contribui la efortul european cu 70 de poli╚Ťi╚Öti, ╚Öase autospeciale, dou─â nave de patrulare maritim─â ╚Öi alte mijloace logistice. Acestora li se vor ad─âuga un num─âr de 60 de poli╚Ťi╚Öti de frontier─â, zece exper╚Ťi ├«n domeniul procedurilor de azil, ╚Öase mijloace auto, dou─â nave de patrulare maritim─â ╚Öi mijloace logistice reprezent├«nd 50 de corturi ╚Öi containere. Toate aceste for╚Ťe ╚Öi mijloace logistice vor fi deplasate ├«n Grecia, chiar de s─âpt─âm├«na viitoare, ├«n coordonare cu autorit─â╚Ťile de la Atena.

Comunicarea de duminica trecut─â a ministrului Afacerilor Interne, Petre Tob─â, are un caracter mai pronun╚Ťat politic dec├«t tehnic. Ea marcheaz─â distan╚Ťarea Rom├óniei de politica de respingere ╚Öi izolare a statelor din Europa Central─â. Este un punct de cotitur─â ├«n abordarea Rom├óniei. ╚śi ÔÇô putem citi ├«n subtext ÔÇô ├«ncercarea de a repara o gre╚Öeal─â.

Fiindc─â o gre╚Öeal─â a fost votul ├«mpotriv─â dat de Rom├ónia la Consiliul JAI din septembrie 2015 (de c─âtre minstrul de atunci, Gabriel Oprea), c├«nd cota de refugia╚Ťi alocat─â Rom├óniei a fost m─ârit─â de la aproape 1800 la peste 6000.

Nu s-a realizat minoritatea de blocaj ╚Öi decizia a fost adoptat─â, devenind astfel obligatorie, dar partea cu adev─ârat proast─â ├«n aceast─â poveste este c─â Rom├ónia s-a situat, de bun─âvoie ╚Öi nesilit─â de nimeni, ├«ntr-o grup─â deloc onorabil─â, cu Ungaria lui Orb├ín ╚Öi Slovacia lui Fico ÔÇô Polonia s a extras ├«n ultimul moment, probabil bine sf─âtuit─â de prieteni vechi, ╚Öi a votat cu majoritatea, iar Bulgaria, mai expus─â dec├«t Rom├ónia crizei migran╚Ťilor, a mers pe t─âcute ╚Öi s-a al─âturat, de asemenea, majorit─â╚Ťii. Var╚Öovia, unde ├«ntre timp a venit la putere guvernul conservator, nu mai vrea s─â aplice decizia din septembrie, dar aceasta e o alt─â discu╚Ťie.

Costurile politice ale acelui vot s├«nt grele ÔÇô ╚Öi s─â nu d─âm vina doar pe Gabriel Oprea sau pe Victor Ponta, c├«nd pre╚Öedintele Klaus Iohannis s-a situat vehement pe aceea╚Öi pozi╚Ťie inflexibil─â!

Mai ├«nt├«i c─â statele din vestul Europei au r─âmas descump─ânite la ÔÇ×revoltaÔÇť Europei Centrale. Politicieni, dar ╚Öi influen╚Ťi lideri de opinie de acolo au vorbit imediat despre deficitul de democratizare din regiune ÔÇô ╚Öi, aten╚Ťie, ne referim la Grupul Vi╚Öegrad, ce s─â mai vorbim de Rom├ónia ╚Öi Bulgaria! Se cere f─âr─â ascunzi╚Öuri crearea unei Uniuni Europene cu dou─â sau mai multe viteze, cu un nucleu dur, ├«n Vest, desigur, unde s─â se ia deciziile importante, ╚Öi cu un grup de state marginale. Unii comentatori ├«i spun ÔÇ×model copernicianÔÇť ÔÇô imaginea este relevant─â.

Ba chiar se vorbe╚Öte din ce ├«n ce mai mult despre lipsa de solidaritate ar─âtat─â de statele central-europene, subven╚Ťionate ani de-a r├«ndul cu miliarde de euro. ╚śi aici, exist─â p├«rghii pentru ÔÇ×pedepsireaÔÇť rebelilor. ├Än culisele deciziilor de la Bruxelles se preg─âte╚Öte, deja, desfiin╚Ťarea politicii de coeziune ╚Öi ├«nlocuirea ei cu un program paneuropean de investi╚Ťii, dup─â modelul Planului Juncker.

Pentru Rom├ónia, o asemenea decizie ar fi un dezastru. P├«n─â la urm─â, principalul obiectiv decurg├«nd din aderare ÔÇô dincolo de revenirea noastr─â ├«n Europa, acolo unde consider─âm c─â ne e locul ÔÇô l au constituit tocmai fondurile de coeziune. Acestea erau v─âzute drept mijlocul prin care poate fi atins acel deziderat de un secol ╚Öi jum─âtate al moderniz─ârii pe calea european─â: reducerea diferen╚Ťelor fa╚Ť─â de Apus.

Cu un fond de investi╚Ťii ├«n care, desigur, cel care contribuie mai mult va primi mai mult, Rom├ónia se vede ├«n fa╚Ťa riscului de a conserva pe termen lung diferen╚Ťele ├«nc─â uria╚Öe care o separ─â de Occident ÔÇô vom putea fi condamna╚Ťi la un statut cvasipermanent de margine pr─âfuit─â de imperiu, un nou de╚Öert al t─âtarilor.

Nu e o dovad─â de viziune din partea promotorilor ideii Europei cu dou─â viteze ÔÇô aceasta, departe de a rezolva problemele, va spori tensiunile pe continent. Dar acestea s├«nt realit─â╚Ťile ╚Öi acesta e nivelul liderilor europeni de azi. Nu avem dec├«t s─â furniz─âm noi, din Rom├ónia, un alt lider pentru Europa de azi, dac─â ne d─â m├«na.

Desigur, politica de coeziune va continua, cum-necum, p├«n─â ├«n 2020 ╚Öi doi ani dup─â aceea. Dar cine garanteaz─â c─â Rom├ónia va reu╚Öi, ├«n aceast─â perioad─â, acea str─âpungere care s─â o aduc─â ├«n timp scurt printre ╚Ť─ârile bogate, a╚Öa cum a reu╚Öit Irlanda ├«n anii ÔÇÖ90?

M─âcar de-am reu╚Öi ├«n tot acest timp s─â ne dubl─âm num─ârul de kilometri de autostrad─â (adic─â s─â ajungem la 1000, c├«t Croa╚Ťia, cu cinci milioane de locuitori!), s─â finaliz─âm centrul ╚Ötiin╚Ťific de la M─âgurele, s─â construim opt-zece spitale regionale la standarde europene ╚Öi s─â scoatem un sfert din popula╚Ťie din s─âr─âcie lucie! Dar vom putea noi asta, ├«n patru-╚Öase ani?

├Äncet-├«ncet, Rom├ónia revine, ├«ns─â sp─âsit─â, aproape de ÔÇ×nucleul durÔÇť al Uniunii, con╚Ötient─â c─â f─âr─â o Europ─â solid─â ╚Öi solidar─â s├«ntem pierdu╚Ťi. Nu-i vorb─â c─â ╚Öi ÔÇ×vechea Europ─âÔÇť ├«╚Öi caut─â acum noi parteneri ├«n regiunea noastr─â, dup─â ce s-a fript cu r─âsf─â╚Ťatul Grup Vi╚Öegrad.

Poate c─â ├«nc─â mai exist─â o ╚Öans─â, iar faptul c─â Rom├ónia ├«╚Öi revizuie╚Öte pozi╚Ťia e de bun augur. Poate c─â mai exist─â totu╚Öi o ╚Öans─â.

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.