Un inventar fobofobic

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 938 din 31 martie ÔÇô 6 aprilie 2022
Iconofobie jpeg

Se spune, justificat, c─â nu exist─â, cu adev─ârat, fric─â, ci doar imagina┼úie bogat─â. Judec├«nd dup─â faptul c─â psihologia modern─â a inventat un concept precum fobofobia (spaima de... spaim─â) ÔÇô preluat, ca s─â fim one┼čti p├«n─â la cap─ât, dintr-o butad─â a pre┼čedintelui american Roosevelt (care a precizat, la un moment dat, c─â nu trebuie s─â ne temem dec├«t de propria noastr─â team─â) ÔÇô, tind s─â cred c─â observa┼úia ar fi corect─â. Imaginarul juc─âu┼č al umanit─â┼úii proiecteaz─â paradigmele realului ├«n tot felul de combina┼úii misterioase, de aici rezult├«nd cele mai bizare anxiet─â┼úi. Am r─âsfoit deun─âzi un faimos manual de homeopatie (Dr. J.T. Kent ÔÇô Repertory of the Homoeopathic Materia Medica), publicat, ├«n Statele Unite, ├«nc─â de la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea (1897), dar reluat, ├«n variante ├«mbun─ât─â┼úite, periodic, p├«n─â ast─âzi. Am selectat c├«teva dintre aceste fobii, ├«ntruc├«t ele mi se par, dup─â cum ve┼úi vedea imediat, demne de toat─â aten┼úia ÔÇô nu at├«t medical─â, c├«t mentalitar─â. Cunoa┼čtem cu to┼úii formele tradi┼úionale, a┼ča-zic├«nd, de fric─â. Unii le-am experimentat sau le experiment─âm, regulat, pe pielea noastr─â. Bun─âoar─â, nimeni nu s-ar ar─âta prea surprins auzind c─â semeni de-ai s─âi au nelini┼čti legate de c─âl─âtorie (cu varia┼úii merg├«nd de la mijlocul de transport p├«n─â la spaima de a nu ajunge la destina┼úie, de a nu se r─ât─âci, de a nu interac┼úiona cu str─âini, de a nu-i fi dor de cas─â etc.), de prezen┼úa unor animale/reptile/insecte ├«n preajma lor (c├«ini, ┼čerpi, g├«ndaci, p─âianjeni), de boal─â, de moarte, de accident, de ceilal┼úi oameni (antropofobia), de ├«n─âl┼úime, de spa┼úii ├«nchise ori ├«nguste, de cataclism, de zbor, de naviga┼úie, de vorbitul ├«n public, de doctori, de nebunie, de microbi, de conflict, de ┼čefi, de b─âtr├«ne┼úe, de ramolisment, de sufocare (├«n somn), de orbire, de tortur─â ┼č.a.m.d. Exist─â un repertoriu suficient de vast al temerilor, cu r─âd─âcini ad├«nci ├«n istoria omenirii, devenit parte din fondul genetic al individului universal.

Ce spune┼úi ├«ns─â de fobii precum cele care urmeaz─â? Frica de munc─â (e posibil ca ÔÇ×pacien┼úiiÔÇŁ unei astfel de maladii s─â fi venit, preponderent, din Balcani). Frica de prieteni (absolut legitim─â, dac─â m─â ve┼úi ├«ntreba pe mine). Frica de a nu fi m├«ncat de animale (dob├«ndit─â, probabil, ├«n contrapartid─â, pe fondul unei iubiri ne┼ú─ârmurite pentru natur─â). Frica de a sta culcat ├«n pat (cu r─âd─âcini psihologice, pesemne, ├«n universul nipon). Frica de a m├«nca (o aveam, mai ales noi, rom├ónii, ├«nainte de 1989). Frica de zgomotul apei care curge (idem). Frica de fleacuri (pe aceasta realmente nu o ├«n┼úeleg ÔÇô se manifest─â, b─ânuiesc, la oamenii cu voca┼úia monumentalului). Frica de a nu fi r─âsturnat cu c─âru┼úa (complet inteligibil─â, ├«n contextul circula┼úiei pe drumurile na┼úionale rom├óne┼čti). Frica de a nu fi tras, ├«n aer, ├«n sus (├«n mod cert, un impediment major la cei care viseaz─â s─â ajung─â astronau┼úi). Frica de ceva care se mi┼čc─â ├«n tufi┼č (aici ar trebui s─â subscriem cu to┼úii). Frica de a fi cenzurat (raportat─â, s├«nt convins, de scriitorii forma┼úi ├«n regimuri totalitare). Frica de munca literar─â (raportat─â, desigur, de cenzorii scriitorilor de mai sus). Frica de o camer─â cald─â (pe aceast─â o au britanicii, crede┼úi-m─â pe cuv├«nt). Frica de putrezirea corpului (complex bacovian). Frica de a nu fi v├«ndut (indubitabil, cu r─âd─âcini ├«n sclavagism). Frica de pian (u┼čor de tratat). Frica de oper─â (idem). Frica de a fi ocupat (o au politicienii autohtoni). Frica de strigoi (o au, mai ales, americanii). Frica de obiecte str─âlucitoare (pacientul nu se va ├«mbog─â┼úi nicodat─â, cu siguran┼ú─â). Frica de negru (nu poate lucra ├«n mod─â ori, mai corect zis, ├«n design). Frica de ro┼ču (idem, plus recomandarea de a nu vizita China). Frica de a trece prin anumite col┼úuri de strad─â (├«n ziua de azi nu mai mir─â pe nimeni). Frica de a s─âri pe fereastr─â (depinde totu┼či de la ce etaj). Frica de a fi mu┼čcat (nu se specific─â de c─âtre cine sau ce). Frica de cruzime (a se evita Rusia ╚Öi Orientul  Mijlociu). Frica de cei ce stau aproape de tine (apropo de pandemie). Frica de a nu fi devorat (iar─â┼či, lipse┼čte specificarea devoratorului ori devoratoarei). Frica de a nu-┼či pierde autocontrolul (aten┼úie la parlamentarii no╚Ötri!). Frica de propriile g├«nduri (cine nu o are?). Frica de extravagan┼ú─â (nu o tr─âiesc deloc ÔÇô se vede cu ochiul liber ÔÇô politicienii). ┼×i, ├«n fine, cirea┼ča de pe tort,  frica de a nu deveni imbecil (trebuie s─â te asiguri mai ├«nt├«i c─â teama ├«┼úi este ├«ntemeiat─â ╚Öi c─â nu e╚Öti, cu adev─ârat, unul congenital).

Eu m─â opresc aici. Nu de alta, dar m-a luat o fric─â infernal─â de a scrie un text.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.