Un guvern euro-amator?

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Oare cum or fi citit membrii Guvernului discursul preşedintelui Traian Băsescu rostit în faţa diplomaţilor adunaţi la Bucureşti pentru reuniunea anuală?

În „buna“ tradiţie a bătăliei politice dintre Guvern şi Preşedinţie, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a răspuns imediat afirmaţiei preşedintelui privind posibila instalare a unui sistem de comunicare directă cu ambasadele României, „pentru a evita situaţii care s-au petrecut în trecut“, cînd mesajele palatului Cotroceni au fost blocate pe parcurs.

Probabil că, la Palatul Victoria, oamenii citesc pe diagonală sau nu citesc deloc. Pentru că în discursul preşedintelui s-au strecurat, abil, cîteva capcane extrem de periculoase pentru Executiv. Să luăm doar trei pasaje din discursul preşedintelui.

Primul: „Mai avem un obiectiv, pe care eu l-am început, din păcate nu am avut şansa să particip la ultimul Consiliu, cerusem în Consiliul informal o trecere la utilizarea fondurilor din actualul exerciţiu bugetar, de pe formula N+2 la formula N+3, adică extinderea perioadei de utilizare pînă la sfîrşitul lui 2016, şi nu pînă la sfîrşitul lui 2015. Voi încerca să reiau acest subiect, dar vă rog şi pe dvs. să aveţi în vedere că România solicită extinderea perioadei de utilizare a banilor alocaţi pentru acest exerciţiu bugetar pînă în 2016, şi nu pînă în 2015“.

Al doilea: „Nu mai sîntem în situaţia în care susţineam neconectarea MCV de Schengen cu argumentul Tratatului“.

Şi al treilea: „Sigur, nimeni nu a modificat obiectivul iniţial fixat: 2015. Vom vedea că nu depinde numai de noi. Dar, pînă una, alta, trebuie să menţinem acest obiectiv de a intra în zona euro în 2015“.

Să le privim pe rînd. Primul mesaj face o trimitere voalată la episodul de la sfîrşitul lui iunie, cînd premierul Ponta a forţat participarea la Consiliul European. Discuţia privind reprezentarea României în instituţiiile europene rămîne deschisă – nici Curtea Constituţională nu s-a pronunţat încă asupra legii adoptate de Parlament la finele sesiunii trecute.

Dar dincolo de toate acestea, preşedintele se pregăteşte să pună Guvernul într-o poziţie defensivă. Şansele pentru a obţine prelungirea cu un an a perioadei de utilizare a fondurilor europene sînt aproape nule. Şi aceasta din cauză că statele net contributoare la bugetul Uniunii nu vor să audă de aşa ceva.

În viziunea acestora, banii necheltuiţi ar urma să capete cu totul alte destinaţii şi în nici un caz să fie lăsaţi, pentru încă un an, la dispoziţia celor care nu au fost în stare să-i cheltuiască. În plus, nici „prietenii coeziunii“ nu sînt foarte interesaţi de propunerea venită de la Bucureşti. Aceasta ar fi doar în favoarea „codaşelor“ România şi Bulgaria şi, pe de altă parte, ar conferi statelor fruntaşe la capitolul absorbţie obligaţii inutile faţă de statele donatoare, în negocierile privind viitorul buget.

Acum îi va fi foarte uşor preşedintelui să arunce vina pentru „eşec“ în curtea Guvernului. „Dacă nu aş fi fost împiedicat să particip la Consiliul European din iunie, poate că altul ar fi fost rezultatul“, va putea spune preşedintele. Şi cine va putea să-l dezmintă?

A doua afirmaţie, privind aderarea la spaţiul Schengen, deschide serios discuţia privind felul în care se formează poziţia României în dosare importante. Pînă acum, poziţia României a fost una clară: respingem orice legătură între Mecanismul de Cooperare şi Verificare (monitorizarea pe justiţie) şi dosarul Schengen.

S-a schimbat acum abordarea Bucureştiului? Acceptă acum România legătura dintre monitorizarea pe justiţie şi aderarea la spaţiul comun fără frontiere?

Grăbindu-se să sară pe „momeala“ firului direct cu ambasadele, ministrul Titus Corlăţean a pierdut din vizor acest pasaj important din discursul preşedintelui. Întrebarea este cine comunică, de fapt, poziţia oficială a României şi mai ales cine participă la elaborarea acesteia.

Pînă ca Preşedinţia şi Guvernul, împreună cu Parlamentul, să cadă de acord, partenerii noştri au luat deja act de faptul că România acceptă acum ceea ce respingea ferm pînă mai ieri – o nouă piatră de piciorul României în dosarul Schengen, iar nereuşita se va deconta, evident, tot în curtea Executivului.

A treia afirmaţie poate deschide discuţia despre implicarea sectorului privat şi a grupurilor de interese în formularea poziţiilor României pe arena europeană. Aderarea la euro în 2015 reprezintă astăzi un obiectiv formulat de preşedintele Băsescu personal şi acceptat de fostul premier Emil Boc, urmat de Banca Naţională în activitatea ei zilnică, privit cu rezerve de actualul guvern şi cu scepticism în mediul financiar şi de afaceri.

Redescoperirea obiectivului „euro 2015“ în discursul prezidenţial din faţa ambasadorilor nu a trezit însă nici un fel de reacţie din partea Executivului. A fost ratată astfel ocazia declanşării unei debzateri adevărate, în care să fie implicate nu numai palatele Cotroceni şi Victoria, dar şi Parlamentul, mediul financiar şi de afaceri. Şi odată cu aceasta a fost ratată ocazia de a formula termene tangibile şi obiective credibile, în faţa opiniei publice locale şi a partenerilor europeni.

Discursul preşedintelui în faţa ambasadorilor a trecut, iar efectele capcanelor întinse, discret, de preşedinte, în curtea Guvernului se vor vedea în timp. Executivul nu a evaluat corect discursul prezidenţial şi nu a înţeles miza.

În definitiv, nu e de mirare, din moment ce liderii USL nu au găsit util să cadă de acord măcar asupra unei poziţii comune faţă de declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene referitoare la România. Pe terenul european, Guvernul şi USL continuă să joace amatoristic. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la The Money Channel.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.