Un „filtru“ european pentru candidaţi

Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Ecourile tragediei jpeg

Anostă, lipsită de idei, populistă, murdară… şi încă mai pot fi găsite cuvinte care să caracterizeze acest început de campanie electorală. Şi atunci, cum poate fi luată o opţiune de către cei din afara a ceea ce se numeşte „electoratul fidel“ al unui partid?

Un criteriu ar putea fi modul în care candidaţii se gîndesc să distribuie în cîmpul politic rolurile legate de afacerile europene. Pînă la urmă, succesul României la masa negocierilor europene ar putea depinde într-o mare măsură de asta.

Adevărat este că avem o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia preşedintele participă la reuniunile Consiliului European şi că doar el este în măsură să-l delege, eventual, pe primul ministru. O decizie, totuşi, discutabilă, cîtă vreme are la bază o viziune a Curţii, potrivit căreia afacerile europene ar ţine de politica externă.

Şi totuşi, afacerile europene fac parte, ba încă cel mai adesea, din actul de guvernare, din politica internă. Lupta împotriva şomajului, mai ales în rîndul tinerilor, guvernanţa economică, problemele energetice, bugetul Uniunii sînt chestiuni aflate în mod tradiţional pe agendele diferitelor Consilii. La fel cum asumarea unui rol global al Uniunii, politica de apărare şi securitate comună, politica de vecinătate sau chiar extinderea ( deşi aceasta nu se află printre priorităţile Comisiei Juncker) s-ar situa mai degrabă în sfera de activitate a preşedintelui.

Aici, echilibrul şi pragmatismul ar trebui să ia locul rivalităţilor prost înţelese. A trecut vremea cînd participarea la un Consiliu European putea fi „vîndută“ în ţară drept o participare de prestigiu pe arena internaţională. Ca pe un semn că, vezi-Doamne, „ne bagă în seamă“ sau, mai curînd, că „pe mine mă bagă în seamă în detrimentul celorlalţi“.

Sîntem membri, şi încă în anul al optulea. Consiliul European este o reuniune de lucru, un fel de şedinţă de guvern de la noi, dacă vreţi. Nu este o favoare care i se face reprezentantului României şi nici nu poate cumva să înlocuiască slaba vizibilitate a ţării în competiţia globală. Participarea la Consiliu nu poate fi confiscată şi cu atît mai puţin gestionarea afacerilor europene.

Viitorul preşedinte ar trebui să aibă viziunea necesară pentru a împărţi sarcinile în ce priveşte afacerile europene. Ar trebui să ajute guvernul, susţinîndu-i punctele de vedere şi interesele în reuniunile Consiliului, dar şi să antreneze în dezbatere Parlamentul şi, odată cu aceasta, opinia publică.

Din păcate, în România ultimilor ani nu au avut loc dezbateri serioase, la nivel parlamentar, pe temele cele mai arzătoare ale afacerilor europene. Poate că în documentele interne ale Parlamentului României să existe nişte documente care să ateste luarea de poziţii cu privire la diferite teme de interes european. Însă nici un preşedinte de Cameră, nici un preşedinte de Comisie de Afaceri Europene sau altcineva din structurile parlamentare nu poate spune, cu pretenţia de a fi luat în serios, că aceste poziţii au avut la bază dezbateri serioase şi, mai ales, transparente.

Dar vina nu trebuie căutată doar în lipsa de apetenţă (şi de competenţă?) a parlamentului local, în afacerile europene. O parte din vină se poate găsi şi în faptul că preşedintelui i-a plăcut să ia (şi) afacerile europene pe cont propriu.

Aceste lucruri trebuie să se schimbe şi să pună punct atmosferei de confruntare pe tema accesului în clădirea Justus Lipsius din Bruxelles, unde se ţin de obicei reuniunile Consiliului European. Preşedintele ar trebui să amenajeze terenul pentru o participare mai extinsă la afacerilor europene, a instituţiilor politice şi a societăţii.

Discutăm aceste lucruri într-o atmosferă politică încărcată – ba chiar viciată – de o „coabitare“ preşedinte – premier, în realitate – un conflict permanent. Dar să nu ne facem iluzii că situaţia de conflict nu ar putea continua, şi după alegerile prezidenţiale, chiar şi în condiţiile în care preşedintele ar avea la Palatul Victoria un guvern „prieten“.

Cu greu ne putem imagina că premierul, fie şi dacă va fi din aceeaşi tabără cu preşedintele, se va lăsa ţinut în umbră, în privinţa afacerilor europene. O dată, fiindcă aceste probleme chiar îl privesc, şi încă în cel mai înalt grad. A doua oară, fiindcă, da, trăim într-o lume în care prestigiul personal contează. O continuare a conflictului pe această temă va face rău, pînă la urmă, intereselor României.

Şi ce interese! Nu sîntem pe deplin integraţi în Uniunea Europeană. Nu facem parte din Spaţiul Schengen şi nici din zona euro, deşi ne-am angajat să fim acolo, prin Tratatul de aderare. Sîntem, deci, obligaţi să lucrăm în aceste direcţii. Menţinerea unei Europe a solidarităţii, cu libertăţi egale pentru toţi cetăţenii ei (şi nu a unei Europe a „cercurilor concentrice“) este iarăşi de interes vital pentru România. La fel, politica de apărare şi securitate, sau piaţa unică a energiei.

Pur şi simplu, nu vom putea juca eficient şi inteligent în arena europeană fără o distribuire clară a rolurilor în interior. Preşedintele poate face acest lucru, date fiind legitimitatea şi prestigiul de care se bucură.

Să fim atenţi, aşadar, la ce ne vor propune candidaţii în această direcţie – dacă ne vor propune ceva. Ar putea fi un bun criteriu de acordare, sau nu a votului.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.