Un fel de CAR
Imaginaţi-vă că, în blocul de zece etaje în care locuiesc, vecinii au decis să organizăm un soi de CAR. Ştiţi dumneavoastră, mecanismul acela în care fiecare cotizează lunar spre un fond comun, pentru ca, din timp în timp, în funcţie de nevoi, unul dintre participanţi să poată extrage nişte bani. Are nevoie de un aragaz nou sau să plătească operaţia de cataractă a soacrei, de exemplu. Unii vecini sînt mai bogaţi, alţii sînt mai nevoiaşi. Ar fi Nicolas de la doi care conduce Peugeot-ul ăla plin de fiţe, mai este şi doamna Angela de la trei care nu se mai dă jos din BMW. Pe la etajele superioare, sub planşeul cam găurit, stau unii mai săraci: domnul Ion şi domnişoara Ludmila. S-au mutat mai de curînd la noi în bloc, amîndoi deodată, acum vreo patru ani. De aceea, au intrat mai tîrziu în schema noastră. Oricum, noi avem o regulă. Dăm banii cu grijă, ajutîndu-i în primul rînd pe cei mai puţin avuţi. Nu-i problemă, dacă domnul Silviu (tipul mai în vîrstă, înnebunit după fetişcane pe care le agaţă cînd merge cu Ferrari-ul la pas prin cartier) are probleme de lichidităţi, îi dăm şi lui. Mai puţintel, dar îi dăm. Facem aşa pentru a fi siguri că toată lumea o să poată să-şi plătească întreţinerea la timp. În plus, ne gîndim că aşa e creştineşte, să ajuţi pe cei mai săraci.
În mod firesc, a apărut necazul: ăştia veniţi de curînd, ceva mai săraci, vor să tragă mai mulţi bani din CAR. Ştiam asta de cînd i-am lăsat să se mute (la noi în bloc e o lege nescrisă, nu se mută nimeni dacă nu sîntem cu toţii de acord, verificăm fiecare potenţial vecin, ani de zile, pînă să-l acceptăm). Numai că nu-i dăm banii pentru orice. Dacă vrea să-şi tragă ţevăraie nouă, îi dăm. Asta ajută blocul să mai scadă consumurile de apă şi, în plus, scade riscul ca vecinul de jos să se trezească inundat. Dacă vrea să îşi pună flori pe balcon, iar îi dăm. Blocul va arăta mai frumos. Îl ajutăm şi dacă vrea să-şi tragă Internet. Facem orice pentru a sprijini noile tehnologii. În plus, unul dintre noi are o firmă de profil, aşa că banii nu sînt chiar irosiţi. Îl asistăm şi dacă vrea să îşi ajute bătrîna mamă, să aibă mai multe bunătăţi pe masă, de sărbători. Aşa e frumos. Putem să-i dăm bani chiar dacă vrea să-şi deschidă o afacere, dar aici avem condiţii suplimentare. Vedeţi dumneavoastră, la fiecare extragere din fondul de CAR, noi cerem o documentaţie serioasă. Banii puşi la comun sînt ai noştri, astfel încît trebuie să ştim exact pe ce se cheltuie fiecare bănuţ.
Avem formulare speciale pentru ajutat bătrîna mamă, avem altele pentru pus flori pe balcon şi altele pentru schimbat instalaţiile sau pus Internet de mare viteză. Dacă, însă, vrea să scape de sărăcie şi să pornească o afacere, mai punem o condiţie: să nu fie prea profitabilă. Păi, dacă proiectul lui arată bine, să se ducă la bancă, de ce mai apelează la noi? Riscăm să rămînem fără bani pentru acţiunile noastre de caritate. Din ce mai punem flori, din ce mai ajutăm pe bătrîna lui mamă? Omul ne bate la cap, zice că o afacere bine pornită l-ar ajuta să-şi întreţină singur familia. Noi, nu şi nu. La schimb, îi oferim nişte fonduri pentru un training, să-şi mai umple timpul, să treacă mai uşor peste criză. Omul ia banii că nu-s de colea.
După o vreme, vecinul mai sărac a devenit dependent de sistemul nostru de întrajutorare. Are ţevi noi-nouţe, conectate la robinete noi-nouţe, care varsă apa în chiuvete clasa lux. Iese pe balconul lui plin de flori unde stă de vorbă pe messenger cu bătrîna lui mamă care este fericită pentru încă un pachet primit. Are timp liber din belşug, vecinul nostru. Nu l-am ajutat să pornească o afacere (ce ne propusese era prea profitabil pentru standardele noastre), mare brînză nu are de făcut, aşa că stă toată ziulica prin casă. Contabiliceşte vorbind, stă bine. În casă îi intră mai mulţi bani decît cheltuie, viaţa lui este mai confortabilă ca înainte. Noi sîntem mulţumiţi, sîntem solidari cu vecinul nostru mai sărac şi îi facem cu mîna cînd plecăm spre serviciile noastre bine plătite. Trebuie să facem bani, să avem din ce îl ajuta, nu? Aşa şi cu fondurile structurale. Alea europene.
Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.
