Un exercițiu pentru școală

Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
Un exercițiu pentru școală jpeg

Băruleţul era mic, destul de înghesuit, dar curăţel. Toţi clienţii erau studenţi la Drept. Firesc, avînd în vedere că stabilimentul se găseşte pe bulevard, exact vizavi de facultate. Din marele-ecran-de-plasmă ţîşnea mult prea tare o „shakiră“, ceea ce ne deranja. Am rugat chelneriţa să dea televizorul mai încet. Atunci s-a auzit clar, din laptopul meu: „Dacă ne-nfruntă munţii cu munţii ne vom bate / Pentru lumina ţării şi pentru libertate“. Avem o temă de făcut. 

Observ cu mare atenţie reacţiile celor trei studenţi. Sînt două fete şi un băiat şi avem o temă grea. Ar trebui să pledăm pentru „DA, comunismul a creat valori în societatea românească“. Echipa adversă trebuie să ne contrazică. La rugămintea unui amic, mă implicasem în concursul de pledoarii al facultăţii (secţia în limba franceză) şi eram un soi de îndrumător pentru grupa DA. Acolo, în băruleţ, repetam pledoariile. Aflasem care era linia de atac a oponenţilor. Ei veneau cu citate din Memorialul Durerii şi cu evocarea lagărelor de muncă din anii ’50 – Piteştiul, Gherla, Aiudul, Canalul, Sighetul. Am hotărît să nu îi contrazicem defel (nici nu aveam cum). Vom reaminti numai că tema dezbaterii nu este: „A fost sau nu odioasă orînduirea comunistă din România“.  

Din întîmplare, în laptopul pe care l-am cumpărat second hand, aveam o grămadă de melodii ale Cenaclului Flacăra (înregistrate de fostul proprietar al computerului). La pregătirea pledoariei, dorind să ofer o mostră de mod de viaţă al junimii din perioada comunistă, am dat play la folderul „Cenaclu“. Cînd am ajuns la celebra „Trăiască Tricolorul“, cei trei studenţi au căzut pe gînduri. În primul rînd, s-au minunat că existau melodii cantabile, cu un ritm aducînd a marş, pe versuri benign-dulceag-naţionaliste cîntate de mii de tineri români (pare-se, de bunăvoie). Apoi, m-au pus să mai dau o dată play la aceeaşi melodie. „Dacă renunţi la luptă n-ai ce să mai aştepţi / Nimica nu se face în poziţie de drepţi“. M-au întrebat dacă nu era o referire directă la regimul ăla idiot. Ce era să le spun? Am zis că da, aşa bănuiesc. Apoi a fost rîndul meu să mă minunez atunci cînd am constatat că nu îi mira defel schimbarea de cuvinte în refrenul de final, acolo unde, de două ori, apare „Trăiască Ceauşescu“. 

„Păi, nici o mirare. Este ca şi cum eşti directorul de marketing şi îl pupi în c.. pe directorul financiar, să-ţi dea o suplimentare la bugetul de publicitate pentru anul următor.“ Am rămas, carevasăzică, fără replică. Sincer, nu mă aşteptam la un aşa aranjament axiologic. Pînă la urmă, cei trei studenţi au căzut de acord că îşi vor axa pledoaria pe ideea că societatea aia comunistă era profund ipocrită, că se mima credinţa în Partid şi în Cîrmaci, că exista viaţă (mai ales) în afara cursurilor de învăţămînt politic pe care profesorii se făceau că le predau, iar studenţii se făceau că le învaţă. Că, în atari condiţii, societatea şi-a văzut de (un anumit) drum şi, inevitabil, au apărut valori culturale, ştiinţifice, sportive.  

Pregăteam şi eventualele contraatacuri din partea adversarilor. „Bine, dar fără comunişti, ar fi apărut şi mai multe valori.“ „Foarte probabil, dar nu acesta este subiectul dezbaterii. Noi răspundem strict la moţiunea enunţată.“ „Cenaclul ăsta, dacă tot l-aţi luat de exemplu, avea doza lui de îndoctrinare, îl preaslăvea pe Ceauşescu, glorifica Partidul.“ „De acord, livra o bună măsură de ipocrizie. Nu ştim dacă exista vreun spectator care să vibreze profund la imnurile de partid (deşi în orice societate există dezaxaţi), în schimb toţi erau impresionaţi de „Vînare de vînt“, „Rugă pentru părinţi“ sau de „Cîntec pentru Charlie Chaplin“. Erau cîntece pe versuri splendide, amestecate, ipocrit, cu rahaturile de partid. Cam aşa trăia majoritatea acelei societăţi. Excepţiile au fost eroii anticomunişti (puţini) şi cei care credeau cu adevărat în comunism (poate şi mai puţini). 

După pledoarii, asistenţa a trecut la vot. Aşa se decidea cîştigătorul, prin votul colegilor. „Ai mei“ au cîştigat cu 24 la 6. 

P.S. După vreo săptămînă, Nicu Alifantis mi-a povestit că versurile faimoasei „Trăiască Tricolorul“ nu ar fi fost scrise de Adrian Păunescu, ci de un alt poet, Ion Nicolescu, acum uitat.  

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

Foto: A. Spineanu

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.