Un Excel pentru Juncker

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Nevoia de Securitate jpeg

Aţi auzit: Farage şi Marine Le Pen (vîrfurile de lance ale eurosceptismului instituţional din Parlamentul European) vor să îl treacă pe domnul Juncker (preşedintele Comisiei Europene) printr-o moţiune de cenzură. Motivul: dezvăluirile numite plastic „LUX Leaks“. Adică rezultatul unei anchete jurnalistice de amploare (80 de ziarişti din 26 de ţări, membri ai ICIJ – International Consortium for Investigative Journalism), care dovedeşte că, în timpul mandatului de prim-ministru al dlui Juncker, Luxemburgul atrăgea bani de la corporaţii internaţionale, cam ca un adevărat paradis fiscal. Schema este relativ simplă şi de ea au beneficiat cam 350 de corporaţii de prin toată lumea. Nume mari, mă înţelegi, monşer: ambele Cola (Pepsi şi Coca), Apple, EON, Gazprom, BNP Paribas, Unicredit, Glaxo, Volkswagen, Louis Vuitton… şi mulţi, mulţi alţii… Lista de firme dovedeşte un perfect ecumenism transnaţional în ceea ce priveşte practicarea singurului sport cu adevărat universal: evaziunea fiscală (prin comparaţie, fotbalul e un moft). 

Mecanismul era relativ simplu: compania din ţara X deschidea o firmă în Luxemburg, pe care o împrumuta cu… – să zicem – un miliard de euro, fără dobîndă. Apoi, deschidea o altă firmă în ţara de origine, care împrumuta la rîndul său acelaşi miliard, dar cu dobîndă, de la proaspăta companie luxemburgheză (aceiaşi bani). Această dobîndă era nesupusă impozitării, şi în ţara de origine, şi în Luxemburg, conform legislaţiilor în funcţiune. Altfel spus, scăpai de impozitarea a 20-30 % din orice sumă care, fără schema LUX, ar fi fost trimişi la bugetele de stat. Pare-se că dl Juncker ar fi fost direct implicat în atragerea de noi „clienţi“ pentru sistemul LUX. 

Zavera de la Bruxelles nu va duce la „picarea“ Comisiei, deoarece domnul Juncker are sprijin politic serios, iar Farage şi Le Pen doresc mai degrabă expunere mediatică, decît un rezultat concret. De aceea, voi aprecia munca jurnaliştilor de investigaţie care au făcut posibilă întreaga dezbatere. Ei sînt membri ai unei reţele mondiale de organizaţii media şi ziarişti freelance. Avem şi români acolo. Cel mai vechi dintre ei este Ştefan Cândea. Nu prea aţi auzit de el. Nu scrie în media mainstream. Nu e invitat decît prea rar pe la cele „patru televiziuni de ştiri care contează“. Este, în schimb, coautor la multe anchete jurnalistice transnaţionale, laureat al mai multor premii de profil. Om serios. Nu are loc la nici o publicaţie. Este şi el freelancer, adică lucrează la bucată, pentru cine se nimereşte. Pe vremuri, am fost şi eu în reţea. Am învăţat ce e acela Excel (singurul produs Microsoft

excepţional) şi cît de important este pentru un jurnalist care are timp, competenţă şi bun-simţ. Practic, iei datele brute din statistici şi de la autorităţi, şi le poţi prelucra în folosul articolului scris întru utilitate publică. Pe lîngă Excel, mai există Access sau SPSS (pentru iniţiaţi). Am fost doar cîţiva români şcoliţi în atari tehnici. Ştefan Cândea era unul. Liviu Avram a fost altul. El a reuşit, cu un simplu Excel şi cu trei telefoane pe la Registrul Comerţului, să o demită pe Hildegard Puwak, pe vremea atotputernicului Guvern Năstase. Nu a fost nevoie de DNA sau de informaţii „pe surse“. Zilele astea, Liviu îmi zicea că a ajuns „un nenorocit de birocrat de presă“ şi că îşi aminteşte acele vremuri cam ca despre „puşca şi cureaua latăăăăă“. El este salariat la un trust. Preţul plătit a fost nasol: nu mai e jurnalist de investigaţie. 

Nici prin alte ţări nu e altfel. Nici un trust nu îşi permite să ţină pe statul de plată un om care să muncească opt-zece luni pentru un articol. De acord, acel articol îţi poate aduce un Pulitzer sau demisia unui premier. Dar pentru trust, este mult prea scump. Cam toate legendele jurnalismului global pe care le-am cunoscut trăiesc din conferinţe şi cursuri. Nu sînt angajaţi pe nicăieri ca ziarişti, cu carte de muncă. Nişte unii fără căpătîi. Ăştia sînt periculoşi. Cu angajaţii la gazetă te mai înţelegi, şi pe-aici, şi pe-aiurea. Ciudat este că nici măcar un tip uns cu toate alifiile politice ivropeneşti, ca dl Juncker, nu ştia o atare informaţie simplă. Aia e! Nu le are cu Excel-ul… 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.