Un copil face sport. În România
Bri doarme buştean. Ai zice că e greu să doarmă în zdrăngănitul din metrou. La fiecare staţie, o voce înregistrată anunţă staţiile şi informează pe ce parte va fi peronul. Bri doarme buştean. Şi-a lăsat capul în poala bunicii. Dormitul în metrou face parte din rutina zilnică. E la şcoală în fiecare zi, între opt şi douăsprezece. Casa e aproape. Ajunge în cinci minute de mers pe jos. Mănîncă repede, pe apucate, apoi se urcă în metrou cu bunica şi ajunge la patinoar. Pe la ora unu şi jumătate începe încălzirea. La două e pe gheaţă. Exersează pînă la cinci. Adică trei ore. La fiecare „fix“, intră Rolba să netezească gheaţa, aşa că are un sfert de oră de odihnă. Bea un ceai. Lecţiile la matematică le-a făcut deja, în metrou. La matematică e mai bine, că e cu răspunsuri grilă, din culegere. E uşor să încercuiască rezultatele, în ritmul roţilor. O mai ajută şi mamaie.
Iese de pe gheaţă la cinci. Orele de gimnastică şi coregrafie pentru exerciţiul de pe gheaţă încep la şase. Are o oră liberă. Adică fuge alături, la hotelul sportivilor, mănîncă (acelaşi meniu zilnic, nişte piept de pui la grătar, cu cartofi şi salată de sfeclă) şi apoi se apucă de temele la română. Dacă mănîncă repede, le face pînă vine „domnişoara“, adică antrenoarea de la „sală“. Urmează o oră şi jumătate de şpagat, coşuleţ, podul din picioare, cumpăna, „strecing“. Mamaie aşteaptă într-un hol din faţa toaletelor. Pute ca naiba acolo, numai că doamna de la recepţia hotelului doreşte linişte primprejurul său atunci cînd este în tură. Aşa că a mutat cele cîteva fotolii în holul din faţa veceurilor, mai spre clienţi. Astfel, în recepţie este linişte, recepţionera poate sta la taclale cu prietenele ei. Sporovăiala părinţilor îi poate eventual deranja doar pe sportivii cazaţi. Clienţii, carevasăzică! Ei, şi? Important este că e linişte în recepţie.
La şapte şi jumătate se termină „sala“. O ia pe mamaie de mînă şi merg agale spre metrou. Sporovăie despre evenimentele zilei. Subiectul numărul unu este legat de retragerea lui Plushenko de la campionatul european. Pentru Bri, rusul era un monstru sacru. A văzut toate exerciţiile lui de mii de ori, pe YouTube. Le cam ştie pe de rost. De-aia nu înţelege: de ce s-a retras? Pentru o căzătură? Bunica încearcă să îi explice, dar nu prea poate. Nu poate să îi spună că Plushenko a decis că nu e frumos să iasă din competiţie în afara podiumului, aşa că a ales non-combatul, mimînd o accidentare. Ce lecţie ar fi asta pentru Bri? Odată ajunsă la căldură, în metrou, fetiţa adoarme. Va termina tema la mate cînd va ajunge acasă. Se va culca la nouă. Înainte de a adormi, îşi va mîngîia cei doi prieteni de somn, pe Luna şi Lunoiu’, doi maimuţoi de pluş. Restul jucăriilor sînt pline de praf, ţinute în bună ordine şi nefolosite de luni bune. Bri are opt ani şi jumătate, patinează de patru. Programul descris este zilnic.
Iarna, antrenamentele sînt pe Flamaropol, singurul patinoar acoperit din Bucureşti. Este mizerabil. Acoperişul stă să cadă. Clădirea nu a mai primit aviz de funcţionare din 2010. Toaletele de la parter nu au uşi. Scaunele tribunelor sînt lipicioase de atîta jeg stratificat. Rolbele se defectează la intervale regulate. Merg pe motorină. După o tură de netezire a gheţii, toată încăperea pute a gaz de eşapament. Au şi una electrică, numai că aia este „defectată“ des, că nu mai iese nici un furtişag de motorină. Nu există încălzire decît într-o singură încăpere, undeva pe sus, la „Închirieri“. În vestiare, părinţii au pus mînă de la mînă şi au cumpărat nişte calorifere electrice. Cînd a ajuns la Braşov, pe patinoarul cel nou, Bri i-a dat telefon mamei şi i-a spus: „Mami, sînt în rai! Gheaţa e perfectă şi nu e frig la antrenament!“ Vara se antrenează într-un mall. Patinoar cît un lighean, gheaţă proastă şi scumpă rău. Măcar e cald.
Bri este cea mai bună în ţară, la categoria ei de vîrstă. Va ajunge cît de curînd la campionatele balcanice şi europene. Nu va avea şanse la vreo medalie. De ce patinează? Pentru că îi place. Şi atît.
În opinia mea, orice medalie obţinută de un sportiv român la orice competiţie internaţională, la oricare disciplină, este un miracol care se va petrece din ce în ce mai rar.
Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.
