Un congres cu banchet

Publicat în Dilema Veche nr. 849 din 16 - 22 iulie 2020
Un congres cu banchet jpeg

Schimbul de înțepături între Eminescu și ziaristul francez, stabilit în România, Frédéric Damé este interesant pentru mine pentru un pasaj arheologic absolut neașteptat. Pe 12 noiembrie 1877, Eminescu publică în pagina 3 a Timpului, pe trei coloane, un text despre Teatrul Național și piesele acestui Damé. Cronicile lui Eminescu sînt mușcătoare modelul textelor, mai circulate azi, ale lui Eugen Ionescu despre Arghezi și Hugo în Nu, și al celor adunate în Război cu toată lumea.

Despre Damé zice că „D-sa au mai comis pînă acuma scrieri dramatice originale, care însă, stingîndu-se de mult de moarte bună, credem a putea face abstract de la ele, de vreme ce uitarea, în care au căzut cu drept cuvînt, e o critică mai bună decît ar putea fi aceea a penei noastre”. Pînă aici toate bune și frumoase (atîta timp cît nu ești autorul incriminat, evident). Mai apoi însă, Eminescu îi dă lovitura de grație francezului comparîndu-l cu un om de cultură al vremii care avea (ar trebui să spun din păcate) și preocupări arheologice: „D-sa s-au folosit de lecţiile marelui autor naţional, a aceluia care este Ponsard, Tacitus și Max Müller al României într-o persoană, istoric, arheolog, autor dramatic, prelector la Ateneu, academic, profesor de universitate, director de liceu privat etc. etc.”. Și imediat, Eminescu adaugă despre așa-zisul mare autor că „fiind dus la congresul arheologilor ca delegat tocmai la Stockholm şi-au îndeplinit delegaţiunea trimiţînd lista de bucate de la banchet”.

Așa. Cu cît e mai obscur pasajul, cu atît mai interesant. Cred că această victimă secundară a cronicii lui Eminescu nu poate fi decît, pour ne pas le nommer, V.A. Urechia cel cu multe nume, istoric, orientalist, profesor, membru al Academiei Române, autor dramatic și „poet fără a fi poet” cum se zice puțin mai jos în articol despre el (și cum cei de la Junimea ziceau de ani buni).

Nu știu cu ce anume a contribuit Urechia la al șaptelea Congrès international d’anthropologie et d’archéologie préhistoriques (CIAAP) de la Stockholm, din 1874. În volumele cu lucrările congresului, el e trecut ca membru, din cîte înțeleg, neparticipant. Poate aceste volume nu au fost redactate perfect (alt membru român e „M. Kogalisceanu”), dar și doi ani mai înainte, la congresul de la Bruxelles, Urechia apare tot ca membru, deși sigur fusese absent. Pe de altă parte, el (alături de Odobescu) reprezentase România și susținuse o modestă comunicare la CIAAP de la Copenhaga din 1869, așa că nu e exclus să fi fost prezent într-o calitate neoficială și la Stockholm. Una peste alta, implicarea lui Urechia în arheologie e totuși bine documentată. În 1897 avea de altfel să devină, chiar dacă probabil din motive mai mult politice, membru al Societății Franceze de Arheologie.

Mai important pentru mine: ce înseamnă că la acest congres arheologic el „şi-a îndeplinit delegaţiunea trimiţînd lista de bucate de la banchet”? Nu știu. În mintea mea însă, legătura între congres și banchet este clară, chiar mai clară decît ar trebui. În spatele oricărui congres este un banchet puternic. Și nu e nimic rău în asta, atîta timp cît el e totuși „în spate” și nu în prim-plan.

Problema cu performanța științifică e că presupune două seturi de calități care se bat cap în cap. Pe de-o parte trebuie să poți lucra sub lacăt, să fii un artist al foamei, un atlet al concentrării, un adorator al zeului inactualității, nepăsător la extraordinarele virtuți ale banilor și vieții de familie, mereu atent înăuntru. Dar pe de altă parte, trebuie să fii mereu afară, adică la curent cu modalitățile întortocheate de a obține finanțare, să fii versat în retorica barocă și ipocrită a aplicațiilor, să ții legătura zîmbitor cu alți specialiști – de la care vin idei, publicații altminteri indisponibile, propuneri de colaborare – și, în fine, să faci școală, adică să formezi tineri și să te bați cît poți ca ei să-și găsească un job.

Din toate astea, aici nu e vorba decît despre participarea la congrese. Puțini merg la asemenea evenimente numai și numai ca să asculte comunicări științifice. Foarte atrăgătoare e pentru mulți și dimensiunea lor socială, ideea unei discuții (inițial academice, apoi din ce în ce mai puțin academice) la un pahar, cu colegii și colegele din alte instituții, alte orașe și alte țări. Organizatorii știu asta și fac din plin loc în program acestor lungi momente vesele, cu pretexte de obicei culinare. Cea mai mare parte a proiectelor comune de mai tîrziu ale participanților (inclusiv unele, dacă mi se permite un cuvînt mai tare, matrimoniale) își au originea nu în zilele sesiunilor de comunicări, ci în serile lor. În orice caz, funcționarea echipelor științifice nu depinde doar pe comunitatea de interese și metode, ci și de compatibilități și afinități personale, și ar fi naiv să ne închipuim altceva.

E la fel de adevărat că pentru unii conferințele sînt doar o formă de turism. Sînt cei pentru care știința nu are nici o dimensiune științifică, ci este doar PIN-ul unui card, cu alte cuvinte, un instrument de accesat fonduri. Realizarea lui Urechia – dacă într-adevăr de el își bate joc aici Eminescu – la congresul de la Stockholm pare să fi fost legată indestructibil de meniul cinei de gală. Poate istoricii arheologiei vor afla ce s-a întîmplat acolo. Să fi participat el într-o calitate neoficială și să fi ținut o prezentare neinclusă în actele tipărite, ceva la fel de irelevant din punct de vedere științific ca o rețetă de alivenci? O fi ajuns acolo pe banii statului, aducînd apoi ca dovadă a participării doar vreo broșură de la restaurant? Sper că e doar o bîrfă din epocă; tipologic însă, Eminescu nimerește la fix.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019.  

Foto: www.artres.com

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.