Un bătrîn privind în viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Un sondaj dat publicității cu vreo cîteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite scotea în evidență faptul că Joe Biden ar cîștiga fără drept de apel fiecare circumscripție electorală din Marea Britanie, dacă ar candida acolo. Sondajul era, evident, un test pentru simpatia de care se bucură în străinătate principalii pretendenți la poziția de lider al lumii libere. E foarte probabil că rezultatele ar fi asemănătoare dacă exercițiul ar fi repetat și în alte țări.

Alegerile americane au fost întotdeauna un spectacol urmărit cu mare atenție de-a lungul și de-a latul lumii. În 2020, însă, din nenumăratele proiecții și analize răzbate un sentiment mai puțin întîlnit dățile precedente: teama.

Cîștigătorul cursei va moșteni o țară care pare să piardă lupta cu pandemia, o societate mai polarizată ca niciodată, o economie care se clatină și un context internațional complicat și în care partenerii sînt mai puțin dispuși să colaboreze, iar inamicii mai deciși să sfideze.

Președintele care va fi instalat în funcție în ianuarie va avea de înfruntat toate lucrurile astea plus o sumă de alte momente dificile imposibil de prevăzut acum. Sigur, va avea alături întreg guvernul american și toate resursele de care acesta dispune. Însă, reducînd lucrurile la esențial, va fi un om de peste 70 de ani pus în fiecare zi să facă alegeri ale căror efecte se vor simți mult timp după ce nu va mai fi la Casa Albă. Un om care a crescut și s-a format într-o lume și în niște timpuri care sînt de mult istorie.

Din delicatețe, subiectul acesta e mai rar abordat, dar nu mai puțin relevant. Sigur, fiecare politician este atent la moștenirea pe care o lasă în urmă și i-ar plăcea ca generațiile viitorului să îl pomenească admirativ sau măcar respectuos. Dar asta nu e o garanție pentru nimic. Rămîne întrebarea nerostită: are un septuagenar energia și empatia necesare pentru a lua deciziile corecte pentru un viitor din care nu va mai face parte?

Așa cum a arătat campania electorală, dezbaterea s-a dus între două curente mari de gîndire – unul care încurajează întoarcerea la predictibilitate și la o aparență de normal vs unul care subliniază faliile din societatea americană și insistă că direcția trebuie schimbată fără să calculeze prea atent riscurile. Nici unul nu a cîștigat decisiv partea care se referă la viitor. În fapt, cei doi au dat adesea senzația că luptă într-un război al trecutului.

Cumva, la prezidențialele din 2020, americanii au putut să verifice, așa cum de atîtea ori au făcut-o românii, teoria răului cel mai mic. Iar omul care întruchipează acest rău mai mic e născut în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, și-a trăit tinerețea cînd Beatles încă nu se despărțiseră și cea mai mare parte a maturității în vremuri pe care o bună parte din electorat le cunoaște doar din filme și cărți.

Omul acesta va avea de înfruntat crize fără precedent, va trebui să convingă că poate conduce cu o mînă fermă statul și, spre deosebire de oricare alt lider național, că poate să protejeze lumea liberă. Și, mai ales, că poate da istoriei, în care va rămîne personaj relevant, un curs pozitiv.

Toate astea în timp ce o lume întreagă își va pune întrebări în legătură cu starea sa de sănătate și capacitatea de a face constant eforturi uriașe.

Dintr-un punct de vedere, președintele Statelor Unite este președintele lumii. Nu ca în coșmaruri de conspiraționiști, ci în termeni concreți derivați din poziția încă dominantă a Americii. Influența sa este uriașă, deciziile de la Casa Albă schimbă vieți din Taipei pînă la București. Asta este explicația și pentru mici exerciții cum este acel sondaj din Marea Britanie. E dificil să spui că nu îți pasă de numele și de caracterul președintelui lumii.

Și, în calitate de cetățean al lumii, nu poți decît să speri că următorul mandat prezidențial american va fi unul reușit. Pentru rolul imens al Americii în viețile noastre nu există înlocuitor. De succesul ei depinde în bună măsură succesul nostru. E o alegere pe care românii – și est-europenii, în general – au făcut-o cu mult timp în urmă. Și, dincolo de orice nemulțumire de moment, ea a fost o alegere corectă.

În timpuri în care incertitudinea e regină, alegerile americane dau un semnal despre direcția în care mergem în următorii ani. Singurul lucru pe care l-am știut înainte ca rezultatele să se anunțe e că soarta lumii va depinde de un bătrîn care privește în viitor.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.