Un bătrîn privind în viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Un sondaj dat publicității cu vreo cîteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite scotea în evidență faptul că Joe Biden ar cîștiga fără drept de apel fiecare circumscripție electorală din Marea Britanie, dacă ar candida acolo. Sondajul era, evident, un test pentru simpatia de care se bucură în străinătate principalii pretendenți la poziția de lider al lumii libere. E foarte probabil că rezultatele ar fi asemănătoare dacă exercițiul ar fi repetat și în alte țări.

Alegerile americane au fost întotdeauna un spectacol urmărit cu mare atenție de-a lungul și de-a latul lumii. În 2020, însă, din nenumăratele proiecții și analize răzbate un sentiment mai puțin întîlnit dățile precedente: teama.

Cîștigătorul cursei va moșteni o țară care pare să piardă lupta cu pandemia, o societate mai polarizată ca niciodată, o economie care se clatină și un context internațional complicat și în care partenerii sînt mai puțin dispuși să colaboreze, iar inamicii mai deciși să sfideze.

Președintele care va fi instalat în funcție în ianuarie va avea de înfruntat toate lucrurile astea plus o sumă de alte momente dificile imposibil de prevăzut acum. Sigur, va avea alături întreg guvernul american și toate resursele de care acesta dispune. Însă, reducînd lucrurile la esențial, va fi un om de peste 70 de ani pus în fiecare zi să facă alegeri ale căror efecte se vor simți mult timp după ce nu va mai fi la Casa Albă. Un om care a crescut și s-a format într-o lume și în niște timpuri care sînt de mult istorie.

Din delicatețe, subiectul acesta e mai rar abordat, dar nu mai puțin relevant. Sigur, fiecare politician este atent la moștenirea pe care o lasă în urmă și i-ar plăcea ca generațiile viitorului să îl pomenească admirativ sau măcar respectuos. Dar asta nu e o garanție pentru nimic. Rămîne întrebarea nerostită: are un septuagenar energia și empatia necesare pentru a lua deciziile corecte pentru un viitor din care nu va mai face parte?

Așa cum a arătat campania electorală, dezbaterea s-a dus între două curente mari de gîndire – unul care încurajează întoarcerea la predictibilitate și la o aparență de normal vs unul care subliniază faliile din societatea americană și insistă că direcția trebuie schimbată fără să calculeze prea atent riscurile. Nici unul nu a cîștigat decisiv partea care se referă la viitor. În fapt, cei doi au dat adesea senzația că luptă într-un război al trecutului.

Cumva, la prezidențialele din 2020, americanii au putut să verifice, așa cum de atîtea ori au făcut-o românii, teoria răului cel mai mic. Iar omul care întruchipează acest rău mai mic e născut în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, și-a trăit tinerețea cînd Beatles încă nu se despărțiseră și cea mai mare parte a maturității în vremuri pe care o bună parte din electorat le cunoaște doar din filme și cărți.

Omul acesta va avea de înfruntat crize fără precedent, va trebui să convingă că poate conduce cu o mînă fermă statul și, spre deosebire de oricare alt lider național, că poate să protejeze lumea liberă. Și, mai ales, că poate da istoriei, în care va rămîne personaj relevant, un curs pozitiv.

Toate astea în timp ce o lume întreagă își va pune întrebări în legătură cu starea sa de sănătate și capacitatea de a face constant eforturi uriașe.

Dintr-un punct de vedere, președintele Statelor Unite este președintele lumii. Nu ca în coșmaruri de conspiraționiști, ci în termeni concreți derivați din poziția încă dominantă a Americii. Influența sa este uriașă, deciziile de la Casa Albă schimbă vieți din Taipei pînă la București. Asta este explicația și pentru mici exerciții cum este acel sondaj din Marea Britanie. E dificil să spui că nu îți pasă de numele și de caracterul președintelui lumii.

Și, în calitate de cetățean al lumii, nu poți decît să speri că următorul mandat prezidențial american va fi unul reușit. Pentru rolul imens al Americii în viețile noastre nu există înlocuitor. De succesul ei depinde în bună măsură succesul nostru. E o alegere pe care românii – și est-europenii, în general – au făcut-o cu mult timp în urmă. Și, dincolo de orice nemulțumire de moment, ea a fost o alegere corectă.

În timpuri în care incertitudinea e regină, alegerile americane dau un semnal despre direcția în care mergem în următorii ani. Singurul lucru pe care l-am știut înainte ca rezultatele să se anunțe e că soarta lumii va depinde de un bătrîn care privește în viitor.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.