UE – UK. Cum ar arăta un posibil divorţ?

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Să recunoaștem că am fost cu toții un pic naivi atunci cînd am crezut că referendumul din 23 iunie va avea măcar darul de a lămuri spinoasa chestiune a relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană: ori înăuntru, ori afară. De fapt, incertitudinea e mai grea acum decît înainte de consultarea publică. În Insulă, liderii populiști care au promis renașterea națională odată cu votul „Leave“ dau acum bir cu fugiții – e bine să fii populist în opoziție, să atragi atenția și să cîștigi voturi. Ba să mai iei și o căruță de bani de la Parlamentul European, așa cum i se întîmplă lui Nigel Farage, dușmanul declarat al Uniunii Europene. Apropo,  el pleacă de la conducerea UKIP, dar rămîne să meargă la Bruxelles și Strasbourg!

Problema este să pui în practică ideile pe care le-ai vînturat în opoziție – iar aici, populiștii par a deveni conștienți, deodată, de subțirimea propriilor argumente și de monstruozitatea propriilor minciuni. Cum ar fi ideea că o plecare din UE va deschide economia britanică spre lumea largă. De fapt, prezența în Uniune nu împiedică vreun stat membru să cucerească piețe oriunde pe glob. Din contra,  aceasta este o contribuție la întărirea economiei europene în ansamblu, cîtă vreme azi cu greu mai poți găsi un produs european, în afara celor cu denumire de origine controlată, care să fie fabricat într-un singur stat membru. De exemplu, mașinile nemțești sînt pline de piese fabricate în România, după cum, spre nemulțumirea producătorilor autohtoni, o bună parte din telemeaua noastră se face cu lapte adus din Polonia.

Economia europeană este cu mult mai integrată decît sînt în stare să accepte liderii populiști. Sau, mai bine zis, decît vor ei să o arate opiniei publice. Iar dintr-o asemenea economie nu poți ieși pur și simplu prin referendum! Și totuși, cum ar trebui să plece Marea Britanie din Uniune, în cazul în care, totuși, un lider politic de la Londra își va asuma pînă la urmă ingrata misiune de a respecta rezultatul referendumului și a notifica instituțiile europene?

Poate fi, teoretic, o despărțire în termeni duri. Marea Britanie devine, din punctul de vedere al Uniunii Europene, un stat terț și, mai întîi de toate, pierde accesul liber la piața unică. Dezastrul economic ar fi garantat, cîtă vreme 50% din comerțul Marii Britanii  se face în cadrul Uniunii Europene. Dar nici economia europeană nu s-ar simți prea bine, cîtă vreme 10% din exporturile Continentului merg către Insulă.

Apoi, să nu mai punem la socoteală riscurile politice și strategice. Marea Britanie este stat membru NATO și întreține relații foarte apropiate cu Statele Unite. Cooperarea în domeniul strategic și al informațiilor este esențială pentru securitatea tuturor, iar un divorț cu scîntei ar putea lăsa urme adînci și pe acest teren sensibil. Pur și simplu, e greu de crezut că Uniunea Europeană și Marea Britanie își pot închide una alteia ușa în nas. Da, dar cît de departe se poate merge cu concesiile?

Uniunea Europeană are tot interesul să arate Marii Britanii (și, eventual, altora dornici de a se arunca într-o asemenea aventură) că votul „Leave“ are consecințe negative. Și că avantajele deja demonstrate ale prezenței în Uniune – acces la o piață integrată, libertăți pentru cetățeni, solidaritate între membri – depășesc cu mult ipoteticele cîștiguri ale unei despărțiri. Vor fi, așadar, consecințe pentru Marea Britanie. Cu greu ne putem imagina că aceasta va rămîne pur și simplu să se bucure ca și pînă acum de avantajele prezenței pe piața unică. E adevărat, există state, precum Norvegia sau Elveția, care au acces la piața UE, în baza unor acorduri individuale. Dar acest acces nu este gratuit, aceste state contribuie sub diferite forme la bugetul Uniunii.

Pur și simplu, nu ține argumentul populiștilor cum că banii din contribuția Regatului Unit la bugetul comunitar vor fi folosiți de aici înainte la finanțarea spitalelor și a altor programe sociale. Marea Britanie va trebui să plătească în continuare Uniunii Europene. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2014, contribuția britanică la bugetul Uniunii era de 0,52% din PIB (în general, statele membre contribuie cu circa 1% din PIB, dar Londra beneficia deja de concesii). Pe de altă parte, conform acelorași date, cheltuielile Uniunii Europene în Regatul Unit s-au ridicat la 0,32% din PIB-ul britanic. Rezultă o contribuție netă britanică de 0,2% din PIB. Menținerea pe piața unică s-ar putea să o coste cam tot atît, cu diferența că, de data aceasta, Marea Britanie nu va mai putea participa la luarea deciziilor.

Dar prezența pe o piață integrată presupune și libertăți nu doar pentru bunuri și capitaluri, ci și pentru forța de muncă. De exemplu, românii pot lucra fără restricții în Norvegia, din 2012, și în Elveția începînd din acest an. Încă un argument al populiștilor spulberat: nu, în afara Uniunii, Marea Britanie nu va putea să-și protejeze piața muncii față de lucrătorii din Europa de Est. Asta, dacă va vrea să rămînă pe piața unică! E ușor de înțeles de ce susținătorii atît de gălăgioși ai Brexitului se codesc acum să ia taurul de coarne și să-și negocieze ieșirea. Pur și simplu, se vor găsi față în față cu propriile minciuni.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Agresați sexual în școală sub ochii dascălilor. Polițist: Vorbim despre un fenomen aici, despre dezinteresul unor cadre didactice
Este anchetă de proporții la o școală din județul Brașov, unde mai mulți elevi de clasa a VIII-a și-au agresat sexual colegii mai mici. Nu o dată și în văzul tuturor.
image
Cât a ajuns să coste renovarea unui apartament cu două camere. „Ferească Dumnezeu! Ați pus foiță de aur pe pereți?”
Prețurile o iau razna în România, iar piața imobiliară e campioana scumpirilor în marile orașe. Marii câștigători sunt constructorii și meșterii din construcții. Ultimii au ajuns să ceară sume fabuloase chiar și pentru renovarea apartamentelor mici.
image
Un fost senator se laudă că a pescuit un păstrăv de 109 centimetri. Unde este lacul în care sunt exemplare şi de peste 2 metri
Pescarul, cunoscut în zonă drept Regele Păstrăvului din Ardeal, nu este la prima sa captură de mari proporţii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.