UE – Moldova: veşti bune, veşti proaste...

Publicat în Dilema Veche nr. 510 din 21-27 noiembrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Mai întîi, vestea bună: vinerea trecută, la Bruxelles, cu două săptămîni înainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că Republica Moldova a îndeplinit toate condiţiile necesare desfiinţării regimului de vize pentru UE. Preşedintele Comisiei a făcut anunţul într-o conferinţă de presă comună cu premierul moldovean, Iurie Leancă, şi cu cel român, Victor Ponta – o premieră pe drumul european al Chişinăului. Este pentru prima dată cînd Bruxelles-ul recunoaşte, de o manieră atît de evidentă, rolul special al României în procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.  

Republica Moldova se află acum în cea de-a doua fază a procesului privind liberalizarea regimului de vize, început în 2011, după un prim raport pozitiv al Comisiei, consemnat în vara anului trecut.

Dar declaraţia preşedintelui Barroso, făcută cu două săptămîni înainte de momentul Vilnius, are o puternică încărcătură politică şi nu este nicidecum de natură tehnică. Ea vine ca un răspuns direct adresat Rusiei, a cărei opoziţie faţă de opţiunea pro-UE a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei este cunoscută. 

Chiar săptămîna trecută, Rusia a trecut la o nouă fază a lobby-ului său pentru păstrarea sferei de influenţă în fostul spaţiu sovietic. Vicepremierul rus Dimitri Rogozin s-a aflat şi el la Bruxelles, loc pe care, de altfel, îl cunoaşte bine de pe vremea cînd era ambasadorul Moscovei la NATO. Tiradele sale antioccidentale îl aduseseră atunci, nu de puţine ori, pe primele pagini ale presei europene. De data aceasta, scopul a fost o vizită în regatul Belgiei, în cadrul efortului Rusiei de a convinge cîteva state membre să nu încheie tratatele de asociere şi liber schimb cu Ucraina şi să nu le parafeze pe cele ale Moldovei. Un fel de „muncă de la om la om“.

La Bruxelles, Rogozin a afirmat că Rusia ar putea răspunde cu recunoaşterea Transnistriei ca stat independent, ceea ce ar complica situaţia regională şi, în orice caz, ar arunca în ridicol eforturile Uniunii Europene de a obţine o rezolvare negociată a situaţiei.  

Declaraţia preşedintelui Barroso nu poate fi desprinsă de ameninţările vicepremierului Rogozin. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul îi răspunde Moscovei: „Dacă voi recunoaşteţi Transnistria, noi dăm liberă circulaţie moldovenilor, şi atunci să vedem ce vor alege oamenii din raioanele de peste Prut: aşa-zisele documente transnistrene, sau paşaportul moldovenesc?“ Pare o carte mare, pusă pe masă de Uniunea Europeană.

Moscova ştie însă că de la declaraţia de bune intenţii a preşedintelui Comisiei faţă de moldoveni şi pînă la aplicarea în practică a liberei circulaţii este un drum lung şi presărat cu numeroase obstacole. Includerea Republicii Moldova pe lista statelor ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize pentru a călători în Uniunea Europeană are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne.  

Într-adevăr, Comisia consideră că Republica Moldova a îndeplinit condiţiile. Parlamentul va fi aproape sigur de acord. Dar nimeni nu garantează că în Consiliu, un ministru de Interne al vreunui stat membru nu va ridica obiecţii, legînd liberalizarea vizelor de vreun alt aspect: migraţia, lipsa unor reforme privind justiţia sau orice altceva. Este cam ceea ce i se întîmplă României în dosarul Schengen.

În orice caz, date fiind procedurile, e greu de crezut că moldovenii vor putea circula liber în UE pînă la alegerile din primăvară, iar acest fapt va fi speculat cum se cuvine de adversarii europenizării ţării, care vor trece declaraţia preşedintelui Barroso la capitolul „promisiuni neîndeplinite“. 

Apoi, în politica sa „de la om la om“, în capitalele europene, Moscova are ca aliat exact unanimitatea care stă la baza luării de decizii – o unanimitate pe care speră să o poată spulbera, profitînd de relaţiile bune, în multe capitale, ale unor mari state membre.

Cît priveşte evoluţiile din Ucraina, nici aici veştile nu sînt extraordinare. 

Săptămîna trecută, parlamentul de la Kiev şi-a încheiat lucrările fără adoptarea legii care i-ar fi permis fostului premier Iulia Timoşenko să iasă din închisoare pentru a se trata în străinătate. Aceasta era una dintre condiţiile forte puse de Uniunea Europeană, în special de Germania, în vederea încheierii acordurilor de asociere şi liber schimb UE – Ucraina, la summitul Parteneriatului Estic.  

Trimişii speciali ai Parlamentului European la Kiev, fostul preşedinte al adunării, britanicul Pat Cox şi fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski şi-au prelungit misiunea în capitala Ucrainei, în speranţa unui deznodămînt pozitiv.  

Un deznodămînt care ar putea veni chiar în ultimele zile dinaintea conferinţei de la Vilnius, ca urmare a presiunilor oficialilor europeni, inclusiv a preşedintelui Comisiei, care a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Ianukovici. Problema este că amînările Kievului s-ar putea să nu fie foarte bine văzute în capitalele europene, ceea ce s-ar răsfrînge negativ şi asupra Moldovei.

Se ştie – Polonia, stat membru iniţiator al Parteneratului Estic a spus-o deja –, Moldova nu va putea primi la Vilnius mai mult decît Ucraina.   

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.