UE – Moldova: veşti bune, veşti proaste...

Publicat în Dilema Veche nr. 510 din 21-27 noiembrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Mai întîi, vestea bună: vinerea trecută, la Bruxelles, cu două săptămîni înainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că Republica Moldova a îndeplinit toate condiţiile necesare desfiinţării regimului de vize pentru UE. Preşedintele Comisiei a făcut anunţul într-o conferinţă de presă comună cu premierul moldovean, Iurie Leancă, şi cu cel român, Victor Ponta – o premieră pe drumul european al Chişinăului. Este pentru prima dată cînd Bruxelles-ul recunoaşte, de o manieră atît de evidentă, rolul special al României în procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.  

Republica Moldova se află acum în cea de-a doua fază a procesului privind liberalizarea regimului de vize, început în 2011, după un prim raport pozitiv al Comisiei, consemnat în vara anului trecut.

Dar declaraţia preşedintelui Barroso, făcută cu două săptămîni înainte de momentul Vilnius, are o puternică încărcătură politică şi nu este nicidecum de natură tehnică. Ea vine ca un răspuns direct adresat Rusiei, a cărei opoziţie faţă de opţiunea pro-UE a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei este cunoscută. 

Chiar săptămîna trecută, Rusia a trecut la o nouă fază a lobby-ului său pentru păstrarea sferei de influenţă în fostul spaţiu sovietic. Vicepremierul rus Dimitri Rogozin s-a aflat şi el la Bruxelles, loc pe care, de altfel, îl cunoaşte bine de pe vremea cînd era ambasadorul Moscovei la NATO. Tiradele sale antioccidentale îl aduseseră atunci, nu de puţine ori, pe primele pagini ale presei europene. De data aceasta, scopul a fost o vizită în regatul Belgiei, în cadrul efortului Rusiei de a convinge cîteva state membre să nu încheie tratatele de asociere şi liber schimb cu Ucraina şi să nu le parafeze pe cele ale Moldovei. Un fel de „muncă de la om la om“.

La Bruxelles, Rogozin a afirmat că Rusia ar putea răspunde cu recunoaşterea Transnistriei ca stat independent, ceea ce ar complica situaţia regională şi, în orice caz, ar arunca în ridicol eforturile Uniunii Europene de a obţine o rezolvare negociată a situaţiei.  

Declaraţia preşedintelui Barroso nu poate fi desprinsă de ameninţările vicepremierului Rogozin. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul îi răspunde Moscovei: „Dacă voi recunoaşteţi Transnistria, noi dăm liberă circulaţie moldovenilor, şi atunci să vedem ce vor alege oamenii din raioanele de peste Prut: aşa-zisele documente transnistrene, sau paşaportul moldovenesc?“ Pare o carte mare, pusă pe masă de Uniunea Europeană.

Moscova ştie însă că de la declaraţia de bune intenţii a preşedintelui Comisiei faţă de moldoveni şi pînă la aplicarea în practică a liberei circulaţii este un drum lung şi presărat cu numeroase obstacole. Includerea Republicii Moldova pe lista statelor ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize pentru a călători în Uniunea Europeană are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne.  

Într-adevăr, Comisia consideră că Republica Moldova a îndeplinit condiţiile. Parlamentul va fi aproape sigur de acord. Dar nimeni nu garantează că în Consiliu, un ministru de Interne al vreunui stat membru nu va ridica obiecţii, legînd liberalizarea vizelor de vreun alt aspect: migraţia, lipsa unor reforme privind justiţia sau orice altceva. Este cam ceea ce i se întîmplă României în dosarul Schengen.

În orice caz, date fiind procedurile, e greu de crezut că moldovenii vor putea circula liber în UE pînă la alegerile din primăvară, iar acest fapt va fi speculat cum se cuvine de adversarii europenizării ţării, care vor trece declaraţia preşedintelui Barroso la capitolul „promisiuni neîndeplinite“. 

Apoi, în politica sa „de la om la om“, în capitalele europene, Moscova are ca aliat exact unanimitatea care stă la baza luării de decizii – o unanimitate pe care speră să o poată spulbera, profitînd de relaţiile bune, în multe capitale, ale unor mari state membre.

Cît priveşte evoluţiile din Ucraina, nici aici veştile nu sînt extraordinare. 

Săptămîna trecută, parlamentul de la Kiev şi-a încheiat lucrările fără adoptarea legii care i-ar fi permis fostului premier Iulia Timoşenko să iasă din închisoare pentru a se trata în străinătate. Aceasta era una dintre condiţiile forte puse de Uniunea Europeană, în special de Germania, în vederea încheierii acordurilor de asociere şi liber schimb UE – Ucraina, la summitul Parteneriatului Estic.  

Trimişii speciali ai Parlamentului European la Kiev, fostul preşedinte al adunării, britanicul Pat Cox şi fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski şi-au prelungit misiunea în capitala Ucrainei, în speranţa unui deznodămînt pozitiv.  

Un deznodămînt care ar putea veni chiar în ultimele zile dinaintea conferinţei de la Vilnius, ca urmare a presiunilor oficialilor europeni, inclusiv a preşedintelui Comisiei, care a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Ianukovici. Problema este că amînările Kievului s-ar putea să nu fie foarte bine văzute în capitalele europene, ceea ce s-ar răsfrînge negativ şi asupra Moldovei.

Se ştie – Polonia, stat membru iniţiator al Parteneratului Estic a spus-o deja –, Moldova nu va putea primi la Vilnius mai mult decît Ucraina.   

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

alerte bomba chisinau
Român găsit mort într-un hotel din Republica Moldova: Ce spune poliția
Un român în vârstă de 59 de ani a fost găsit mort într-un hotel din capitala Republicii Moldova, potrivit autorităților de la Chișinău. Poliția investighează cauza decesului.
nicusor dan declaratii. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Nicușor Dan: Am oprit centrala care furniza apa caldă pentru angajați ca să facem economie
Municipalitatea a oprit centrala care furniza apa caldă pentru angajaţi ca să facă economie, a anunţat edilul general al Capitalei, Nicuşor Dan.
adrian mutu
Rapid, calificare fără probleme în grupele Cupei României
FC Rapid Bucureşti s-a calificat la pas în grupele Cupei României la fotbal, competiţie care se desfăşoară din acest sezon într-un nou format, după ce a învins formaţia de liga a treia CS Afumaţi cu scorul de 3-0 (3-0), miercuri seara, pe stadionul Rapid-Giuleşti.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.