Ucraina: Occident sau autarhie naţionalistă?

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
Ecourile tragediei jpeg

După evenimentele de la sfîrşitul săptămînii trecute, mulţi au găsit asemănări între fuga preşedintelui Viktor Ianucovici şi cea a lui Nicolae Ceauşescu, de acum aproape 25 de ani. La prima vedere, situaţiile par similare fiindcă ingredientele filmului au fost cam aceleaşi: mulţimi revoltate, dictatorul suit de urgenţă în elicopter, plecat spre destinaţie necunoscută şi dat în urmărire generală. Reşedinţă de lux abandonată în faţa furiei populare.  

Dar situaţia din Ucraina este încă departe de aceea a unei revoluţii victorioase, care să scoată ţara din „zona gri“ şi să o îndrepte hotărît spre Europa şi spre Occident.

Ucraina prezintă astăzi foarte puţine dintre semnele unei democraţii incipiente şi entuziaste, şi cu mult mai multe trăsături ale unui stat eşuat. Statul poate asigura cu greu siguranţa cetăţenilor la un nivel rezonabil. Nu există guvern care să fie considerat legitim pe tot cuprinsul ţării şi care să-şi poată face simţită autoritatea peste tot. O parte a ţării, cea din Est, pare mai curînd controlată de o putere străină sau, oricum, de forţe interne ostile guvernului central. Clasa politică este rapace şi coruptă, incapabilă să aducă dezvoltare şi încredere în viitor. Un colaps financiar şi economic apare ca imposibil de evitat.  

Este adevărat că revolta din Ucraina a izbucnit ca urmare a refuzului preşedintelui Ianucovici de a semna tratatele de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, în noiembrie, la Vilnius. Iar urmarea o cunoaştem. Deocamdată, însă, la Kiev, cele care dau tonul par să fie forţele naţionaliste, aflate, de altfel, în primele rînduri ale confruntărilor violente care au dus la fuga preşedintelui.  

Duminică, legea limbilor regionale a fost foarte repede abrogată de Rada de la Kiev. E adevărat, actul este îndreptat mai cu seamă împotriva regiunilor vorbitoare de limbă rusă, iar românii sînt doar victime colaterale. Însă ceea ce s-a votat numai a orientare europeană nu aduce. 

Apoi, Ucraina are nevoie disperată de bani – vreo 35 de miliarde de dolari –, şi asta imediat, ca să nu intre în incapacitate de plată. Rusia, bineînţeles, nu mai dă nici un sfanţ, după ce promisese Ucrainei marea cu sarea, doar-doar o va convinge să se alipească Uniunii Vamale. Dimpotrivă, Moscova s-ar putea să-şi amintească foarte repede şi de datoriile pe care Kievul le are la factura de gaze.

Din partea cealaltă, Fondul Monetar Internaţional sau Uniunea Europeană s-au arătat dispuse să ajute Ucraina. Însă banii nu vor veni necondiţionat. Europarlamentarul german Elmar Brok a declarat deja, la începutul săptămînii, că Uniunea Europeană este gata să sprijine cu 20 de miliarde de euro „reformele din Ucraina“, după instalarea autorităţilor în urma alegerilor din 25 mai. Însă nu se ştie cît de departe vor merge autorităţile de la Kiev cu reforme costisitoare social, cînd ecourile revoltei violente din stradă nu se vor fi stins.  

Rămîne, apoi, pericolul divizării ţării. O divizare despre care cu greu se poate crede că va fi una paşnică – de aici, un nou prilej de afirmare mai degrabă a forţelor naţionaliste, decît a celor proeuropene. 

Greu de crezut că Occidentul va susţine financiar o Ucraină care, în loc să devină democratică şi proeuropeană, va deveni autarhică şi naţionalistă.  

Şi mai este Rusia. Evident, după ce s-a întîmplat în ultimele săptămîni, s-a dovedit că Rusia nu poate controla întreaga Ucraină. Dar Moscova nu poate lăsa lucrurile în voia lor şi va căuta să recupereze tot ce poate fi recuperat în situaţia dată.  

Ianucovici a fost lăsat baltă – nu mai folosea la nimic, ba chiar devenise obstacolul numărul 1 în reconstruirea Partidului Regiunilor. Luxul orbitor în care trăia fostul preşedinte ucrainean trebuie că i-a scîrbit pe toţi ucrainenii, fie ei proruşi, prooccidentali sau naţionalişti. În definitiv, toţi o duc la fel de prost şi suferă în aceeaşi măsură din pricina corupţiei clasei politice.

În ultimul week-end, fără Ianucovici, regiunile de Est s-au regrupat într-o şedinţă de urgenţă a liderilor locali proruşi, organizată la Harkov. Mesajul fundamental: statul ucrainean trebuie salvat. Cu alte cuvinte: liderii regionali proruşi se consideră legitimi şi nu recunosc deciziile de ultimă oră de la Kiev. Mesajul militarilor ruşi staţionaţi la Sevastopol este tot în linia rupturii: armata rusă este gata să-i apere pe rusofonii ameninţaţi de turnura evenimentelor de la Kiev. 

Apoi, Rusia va avea tot interesul să mizeze pe instabilitatea, chiar pe haosul din Ucraina cealaltă, Ucraina vestică. Şi, probabil, are şi pîrghiiile prin care să contribuie la asta, pentru a arăta tuturor: „Iată ce se întîmplă cînd rebelii ucraineni sînt lăsaţi de capul lor.“ 

Şi, în final, să revenim la paralelele care se fac cu România anului 1989. După fuga lui Nicolae Ceauşescu, România a devenit, totuşi, o ţară cu o democraţie funcţională, orientată clar spre Occident – şi toate acestea, în pofida tuturor greutăţilor pe care noi, românii, le-am avut de întîmpinat în ultimul sfert de veac. Cu toate problemele, am evitat căderea în haos şi în confruntări de stradă, deşi mineriadele şi episodul din 1990 de la Tîrgu Mureş puteau duce într-acolo. Am evitat o autarhie naţionalistă – deşi propuneri au fost. Ucraina de azi pare a fi cu mult mai puţin pregătită pentru calea occidentală decît era România la debutul tranziţiei.  

Şi după ce, în mod absolut normal, am salutat cu toţii Euromaidanul, poate că ar fi cazul să ne pregătim şi pentru scenariul rău care s-ar putea desfăşura în vecinătatea noastră.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.