Ucraina a ales – cum va răspunde Europa?

Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Ucraina a ales – cum va răspunde Europa? jpeg

Ceea ce s-a întîmplat la alegerile parlamentare din Ucraina reprezintă cu adevărat o întorsătură istorică. Conform numărătorii parţiale, aproximativ 70% dintre ucraineni şi-au dat votul partidelor cu orientare declarant proeuropeană. Un procent aproape neverosimil, într-o ţară unde opţiunile Est-Vest se aflau, în mod tradiţional, sub un dramatic echilibru, care menţinea Ucraina într-o zonă nedefinită, incapabilă să facă o alegere clară, fără riscul alunecării în instabilitate.

Discutam cu un diplomat european, acum mai bine de un an, cînd încă se legau multe speranţe de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (cel din noiembrie 2013), şi evoluţiile din 2014 erau aproape imposibil de anticipat. Spunea atunci acel diplomat că pasul spre Ucraina şi Republica Moldova este unul cu totul nou, din simplul fapt că Uniunea Europeană nu a mai „explorat“ zone în care prezenţa ei să nu fie dorită de o majoritate consistentă a populaţiei. Nu prea ştim cum să abordăm zone de 50/50, spunea diplomatul. Evenimentele care au urmat aveau să-i dea dreptate. 

Ei bine, acum Ucraina face un pas uriaş, ieşind din zona acelui blestemat 50/50. Observaţi că procentul voturilor pro-Europa a fost atît de mare, încît această opţiune n-ar fi putut fi anulată chiar şi dacă s-ar fi putut ţine alegeri inclusiv în teritoriile aflate sub ocupaţie. Din cele 45 de milioane de ucraineni, doar mai puţin de 7 milioane se află în zonele unde Kievul nu mai deţine controlul. 

Ucraina – sau mai bine zis acea parte a Ucrainei aflată sub controlul Kievului, adică partea cea mai însemnată a ţării – a făcut acum o opţiune istorică. Pentru prima dată de la declararea independenţei, Rusia nu a mai avut un jucător în alegerile din Ucraina şi a pierdut orice formă de control în regiune. Kremlinul a ocupat Crimeea, dar a pierdut Ucraina, şi asta, probabil, pentru mult timp. 

Evident că alegerea ucrainenilor a fost primită cu multă bucurie la Bruxelles şi Berlin, în orice caz la Bucureşti, la Varşovia şi în capitalele statelor baltice, poate mai puţin la Budapesta.

Dar problemele de-abia acum încep – şi nu numai în privinţa Ucrainei. Fiiindcă a venit momentul ca, de această dată, Europa să mute. Mai întîi – şi aici e urgenţa urgenţelor – trebuie găsită o soluţie pentru plata restanţelor ucrainene la facturile de gaz către Rusia. Fără acest acord, Ucraina va fi pusă la pămînt în această iarnă, dar şi aprovizionarea Uniunii Europene va avea mult de suferit. 

Apoi, Ucraina are nevoie de o foaie de parcurs cît se poate de clară, în raport cu Uniunea Europeană. Preşedintele Juncker avea dreptate cînd le spunea membrilor Parlamentului European că nici un stat nu va putea îndeplini criteriile de aderare, în următorii cinci ani – nici măcar Serbia, darămite Ucraina, am spune noi. 

Dar aceasta nu înseamnă că Ucrainei trebuie să i se dea impresia că va rămîne, pe termen nelimitat, într-o zonă nedefinită. Dacă se va întîmpla aşa, ucrainenii se vor întreba cît de curînd dacă efortul lor de a vota pentru Occident, într-un moment dramatic pentru ţara lor, chiar a meritat. Şi nu votul în sine e problema – a merge la urne e lucrul cel mai simplu, pînă la urmă. 

Problema este că Ucraina va trebui să adopte măsuri de reformă, care vor fi dureroase şi care nu vor fi acceptate fără existenţa unei perspective clare de racordare la Occident, de securitate şi stabilitate – adică exact ceea ce ucrainenii au înţeles foarte clar că Rusia nu poate oferi.  

Multe vor depinde acum de răspunsul Uniunii Europene şi de sprijinul concret pentru ca Ucraina să devină, totuşi, o poveste de succes – ceea ce pare greu de crezut acum. 

În sfîrşit, rezultatul alegerilor din Ucraina poate să fie un imbold şi pentru cetăţenii Republicii Moldova, care ar trebui să răspundă, tot printr-o opţiune pronunţat proeuropeană, la scrutinul de la sfîrşitul lui noiembrie. 

Şi dacă va fi aşa, lecţia va fi simplă: Rusia poate multe, dar nu să ţină în frîu aspiraţiile naţiunilor. Ucrainenii tocmai au demonstrat asta.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.  

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.