Trump şi viitorul Europei. Deocamdată, doar întrebări

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Nici nu s-a instalat Donald Trump la Casa Albă, că primele semne ale disensiunilor transatlantice au început deja să-și facă apariția. Interviurile pe care președintele ales le-a acordat presei europene la începutul săptămînii, în ziarul britanic The Times și în cotidianul popular german Bild, au generat o reacție imediată a diplomației europene. Reuniți la Bruxelles în cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale, mai mulți miniștri de Externe ai Uniunii au reacționat la declarațiile lui Trump potrivit cărora NATO reprezintă o „alianță desuetă“.

„Vom vedea care vor fi consecințele pentru politica americană“, a avertizat ministrul de Externe german Franz-Walter Steinmeier. Care, pentru a da parcă o și mai mare greutate spuselor sale, a venit la întîlnirea diplomației europene direct de la o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Dar nu doar NATO, ci și Uniunea Europeană, celălalt stîlp al stabilității occidentale, a fost luată în vizor de către președintele ales al Statelor Unite. El a prezis nu doar că Brexitul va fi un succes, dar și că alte state vor urma exemplul Londrei – ceea ce, evident, va duce la dezintegrarea proiectului european. Dacă ar fi spus-o Vladimir Putin, nimeni nu ar fi fost mirat…

„Să mai așteptăm și să judecăm administrația Trump după 20 ianuarie“, a fost opinia vicepremierului slovac Miroslav Lakcak, în timp ce vicepremierul belgian Didier Reynders a optat pentru varianta constructivă: „Va trebui să le demonstrăm partenerilor americani valoarea importantă pe care o reprezintă UE și NATO. Avem multe lucruri de realizat împreună.“

Dar ce se va întîmpla cu adevărat după 20 ianuarie? Cei care se așteptau ca Donald Trump de după alegeri să fie altfel decît cel din campania electorală s-au înșelat. Donald Trump este Donald Trump, iar cu o simplă postare pe Twitter poate prăbuși acțiunile bursiere ale unor mari companii, așa cum s-a întîmplat cu cele din sectorul auto. Nimeni nu poate fi sigur că, într-o zi, nu-l vom vedea pe Trump confundînd Biroul Oval cu o sală de joc din Las Vegas.

După cum remarca ziarul Le -Monde, opțiunile geopolitice ale viitorului președinte american rămîn confuze chiar și după interviurile acordate presei europene. „Domnul Trump a ținut să asigure că angajamentul său personal este același pentru Marea Britanie și Germania. Acesta este unul dintre cele mai confuze aspecte ale interviului din ziarul Bild, în care considerațiile geopolitice se amestecă cu confidențele intime.“

De partea cealaltă par a fi miniștrii lui Donald Trump. Discursul lor din timpul audierilor a contrastat adesea cu extravaganțele șefului. Fostul președinte al Exxon Mobile, Rex Tillerson, nominalizat ca secretar de stat, s-a arătat mult mai reticent față de Rusia, în comparație cu Trump. Pentru James Mattis, nominalizat ca secretar al Apărării, Alianța Atlantică este esențială și el atrage atenția că tocmai Vladimir Putin este cel care vrea să o submineze. Pentru Jeff Sessions, nominalizat la Justiție, propunerea de campanie a lui Donald Trump privind supravegherea specială a musulmanilor din Statele Unite este neconstituțională. Toată lumea se întreabă acum: cine va face cu adevărat politica externă a Statelor Unite, Donald Trump sau guvernul său? Ori sistemul decizional va fi pur și simplu paralizat pe traseul președinte – Departament de Stat – Congres?

Dincolo de toate aceste aspecte nebuloase, îngrijorările europenilor sînt pe deplin explicabile. Principalul liant al Alianței Atlantice este încrederea. Dublată de solidaritate. Da, Trump are dreptate să fie nemulțumit că numai șase dintre cei 28 de membri își plătesc cotizațiile la parametrii stabiliți. Aceasta este o problemă destul de veche în cadrul Alianței și este pe cale de a fi rezolvată între aliați. El însă nu are dreptate atunci cînd se folosește de această problemă pentru a știrbi credibilitatea Alianței.

Ce poate obține Donald Trump, altceva decît niște zîmbete de satisfacție de la Kremlin? Dar, dincolo de aceasta, europenii se vor vedea puși în fața unei alegeri cruciale: vor urma ei modelul Trump, al protecționismului, izolării și dezintegrării, cu toate riscurile decurgînd de aici? Sau, așa cum sugera ministrul de Externe francez Jean-Marc Ayrault, vor găsi răspunsul potrivit în a-și întări unitatea și a învăța să-și poarte singuri de grijă, inclusiv din punct de vedere strategic? America nu poate rămîne altceva decît un membru de prim rang al Occidentului și, mai devreme sau mai tîrziu, va ieși din izolaționism și ambiguități – doar că între timp ar putea găsi o lume ușor schimbată. Între altele, cu China ca lider al globalizării.

Și, în definitiv, de ce nu ne-am imagina o construcție europeană înnoită, cu Germania ca motor economic și Franța ca lider în domeniul strategic și al politicii globale? Răspunsul poate fi găsit în Uniunea Europeană și tocmai francezii îl vor avea de dat, în aprilie-mai, cînd vor avea la rîndul lor de optat între deschiderea către lume și izolaționismul de tip trumpian, cu adieri dinspre Kremlin. Pînă atunci, vom avea mai multe întrebări decît răspunsuri. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Când sunt prinşi la furat, un student e dat afară, un ministru face legile Educaţiei, iar un premier conduce guvernul. În România condusă de Iohannis şi PNL
În orice altă ţară civilizată, suspiciunile de furt intelectual care planează asupra ministrului Cîmpeanu şi asupra premierului Ciucă ar fi condus la demisia acestora din funcţiile publice pe care le deţin, până la lămurirea suspiciunilor.
Puscas
George Pușcaș joacă pentru națională sau pentru el? Declarații impertinente și bucurie exagerată
”Tricolorii” au obținut o victorie frumoasă contra Bosniei, dar, per total, rămânem cu amărăciunea unei retrogradări istorice în eșalonul 3 al fotbalului european.
chimcomplex Foto Chimcomplex
Concedieri colective la Chimcomplex. Care este motivul
Chimcomplex va demara un program de disponibilizare colectivă care vizează 396 de angajaţi ai societăţii, informează compania printr-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.