Trump, Europa Centrală şi revoluţia energetică
Nicolas Hulot, ministrul francez al Tranziţiei Ecologice şi Solidare (însăși denumirea portofoliului spune multe!), a anunțat săptămîna trecută dispariţia programată a automobilelor pe benzină şi diesel, pînă în 2040, urmînd a fi înlocuite cu mașini acționate de motoare hibrid sau electrice. La scurt timp, Grupul Volvo Cars a anunţat că toate modelele pe care le va lansa din 2019 vor fi electrice sau hibride. Și producătorul auto Dacia a anunțat acum cîteva zile că va începe fabricarea de automobile acționate electric.
Parisul a anunțat de asemenea că după 2022 va înceta să mai producă energie electrică pe bază de cărbune, iar din 2025, sectorul nuclear va asigura doar 50% din totalul energiei electrice produse, față de 80% astăzi. Un număr de 17 dintre cele 58 de reactoare nucleare pe care Franța le deține ar urma să fie închise pînă în 2025. Toate aceste decizii pun bazele nu doar pentru o adevărată revoluție tehnologică și socială, ci vor schimba și balanța de putere globală.
Anunțurile au venit – și nu poate fi întîmplător – cam în același timp cu prima vizită în Europa de Est a președintelui Donald Trump, urmată de participarea la reuniunea G20. Donald Trump avea mare nevoie de vizita în Polonia, unul dintre puținele state membre unde avea toate șansele să fie bine primit. Și de unde putea lua o doză importantă de energie pozitivă înainte de discuțiile ce se anunțau incomode cu lideri precum Angela Merkel, Emmanuel Macron și (sau, poate, mai ales) Vladimir Putin.
Pe de altă parte, guvernanții de la Varșovia au multe în comun cu Donald Trump – de la concepțiile conservatoare la refuzul de a renunța la cărbune. Dar primirea călduroasă de care liderul de la Casa Albă s-a bucurat în capitala Poloniei nu pare să-l fi ajutat prea mult în discuțiile cu liderii europeni. Donald Trump s-a găsit izolat tocmai în chestiunea luptei împotriva încălzirii globale. Este adevărat că declarația finală a reuniunii conține o anumită concesie făcută lui Donald Trump. Statele Unite vor putea duce o politică în divergență cu obiectivului ONU privind economii mai puţin consumatoare de cărbune. În același timp, restul statelor și-au afirmat angajamentul „ireversibil“ pentru prevederile Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Cu alte cuvinte, restul statelor industrializate își continuă revoluția tehnologică către energii curate, fără America.
La Varșovia, Donald Trump a promis Europei Centrale că-i va livra gazul de care ar avea nevoie, în eventualitatea unei închideri a robinetului de către Rusia. Este scenariul de care Varșovia (și nu doar ea) se teme foarte mult, în condițiile în care Germania, principalul client al Rusiei, ar putea fi aprovizionată foarte bine prin coridorul North Stream 2, care ocolește Polonia. Iată scenariul unui posibil război disperat al resurselor, la care ar putea recurge un Kremlin izolat și slăbit de sancțiunile internaționale.
Întrebarea este dacă promisiunea lansată de Donald Trump poate reprezenta și o garanție. Observați că reacția președintelui Iohannis, care a participat la summit-ul Celor trei Mări de la Varșovia, a fost cît se poate de prudentă. „Trebuie să beneficiem de toate tipurile de energie pe care le avem. Nu trebuie să se teamă cineva de această formă de gaz lichefiat. O mare parte din UE depinde de gazul rusesc. Or, dacă această dependență ar scădea, cu atît mai bine. Cu cît mai multe oferte, cu atît mai bine“, a afirmat președintele. Cu alte cuvinte, gazul lichefiat american, provenit din exploatarea gazelor de șist, poate fi un element în coșul energetic – aceasta și în măsura în care prețul cerut va fi unul competitiv. Dar este foarte greu să ne imaginăm cum convoaiele maritime din America vor veni să îndestuleze setea de resurse a Europei Centrale. Tehnic și economic, pare un scenariu neverosimil. Poate fi un bun ajutor pe termen scurt, în cazul unei crize. Dar nu mai mult.
La Varșovia, Donald Trump a spus Europei Centrale ceea ce aceasta dorea să audă. Dar, în perspectivă, Europa Centrală ar face bine să privească și către revoluția energetică anunțată la Paris. În definitiv, fiecare clădire verde, fiecare localitate devenită nu doar independentă energetic, ci și furnizoare de energie curată în rețea, fiecare mașină hibrid sau electrică, vîndută sau, și mai bine, produsă în aceste țări, reprezintă un pas important înainte spre independența de o putere care-și pune resursele energetice în slujba unei politici agresive.
Instinctul de afacerist al lui Trump a mirosit oportunitatea: cei din Europa Centrală vor mai multe resurse de gaz, iar America le-ar putea oferi ceva. Viziunea politică a liderilor central-europeni ar trebui să-i îndemne la mai mult.
Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.
