Troia pe acoperiș, Troia în pivniță

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
Troia pe acoperiș, Troia în pivniță jpeg

Cîntecul Nibelungilor îl face pe hunul Attila contemporan cu un episcop de Passau, trăitor cinci sute de ani mai tîrziu. Cîntecul lui Roland face dintr-o ambuscadă a bascilor împotriva ariergardei armatei lui Carol cel Mare o bătălie a nepotului lui Carol împotriva a sute de mii de sarazini. Acum, se dă Iliada, scrisă spre sfîrșitul secolului VIII î.Hr., și se cere să se recupereze evenimentul istoric numit „războiul troian”, plasat ipotetic la sfîrșitul epocii bronzului, adică cinci sute de ani mai devreme.

Doi arheologi fără care Troia ar fi azi de neînțeles, Carl Blegen de la Universitatea din Cincinnati și Manfred Korfmann de la Universitatea din Tübingen, au zis așa. Primul (în 1963): „războiul troian este cu siguranță un eveniment istoric”. Al doilea (în 1995): nivelurile de distrugere din Troia „nu ne spun absolut nimic despre istoricitatea războiului troian” – dar adaugă în 2004 că azi cercetătorii care trebuie să se justifice pentru poziția lor nu mai sînt cei care propun o asociere istorică între evenimentele de la sfîrșitul epocii bronzului la Troia și cele din Iliada, ci cei care o refuză. Ispita istoricizantă nu iartă pe nimeni.

Între aceste două păreri, trebuie zis că epopeea homerică poate reflecta în mare ceva din luptele date peste tot pe coasta egeeană a Turciei de azi de ahei (micenieni) împotriva hitiților sau a statelor controlate de ei, ca Wilusa (în care se străvede numele Ilios/Ilion, adică Troia) sau Arzawa. Și că dacă la Troia, lîngă Dardanele, chiar a avut loc un mare război preistoric, el n-a fost neapărat purtat între ahei și troieni, ci poate între Popoarele Mării și troienii anatolieni, sau între ahei și imigranții din Balcani ajunși să controleze Troia.

Dacă arheologii ar ieși în stradă la o demonstrație de metodologie, pe pancartele lor ar scrie probabil „Troia fără Homer!”. Cu alte cuvinte, Troia e importantă arheologic pentru cei 15 metri de straturi arheologice pline de semne din vreo 50 de faze de civilizație de-a lungul a trei milenii de locuire – iar nu pentru Homer. Daaaaaaar, deoarece am auzit că există un interes public pentru războiul troian, m-am gîndit să las aici cîteva informații despre asta, pe furiș. Nu le știți de la mine. Și anume, o să vorbesc despre un posibil război troian la sfîrșitul cetății Troia în faza VIIa (în terminologie americană, sau VIi în terminologie germană). Că veni vorba, împărțirea de acest tip în faze cronologice a unei așezări urmează logica schimbării semnificative. E ca și cum ai numerota Bucureștiul înainte de cutremurul din ’77 București I, după cutremur, București II, după 1989, București III, poate cu subdiviziunile IIIa, IIIb, IIIc etc. (din care una sigur se caracterizează printr-un stat gros de resturi ale decorațiunilor de Crăciun).

Semne de distrugere sînt, evident, și în alte faze ale Troiei. Pe de-o parte, cea mai mare citadelă troiană, VIh, își găsește mai înainte sfîrșitul într-un cutremur, pe la 1300 î.Hr. Două turnuri sînt zguduite rău acum și toată partea superioară a zidului de fortificație a fost găsită rostogolită pe jos ca niște cuburi colorate de construit, dimpreună cu suprastructura caselor mari dinăuntrul citadelei. Pe de altă parte, și micile cetăți de mai tîrziu, din (tranziția la) epoca fierului, Troia VIIb1-3, au fost pîrjolite, dar modest. (Istoria mare nu e disponibilă să vină peste tine tot timpul.) Oricum, nici unul din acești candidați nu se compară cu VIIa, ultima cetate a epocii bronzului – mai ales că evenimentul care o distruge e bine corelat cu colapsul altor civilizații din Marea Egee, bogat documentat arheologic. Ceea ce sună ca și cum arheologilor le-ar lăsa gura apă cînd aud cuvîntul „distrugere”. Și așa și este.

De remarcat mai întîi ce se întîmplă în Troia VIIa înainte de distrugere. Zidul de fortificație e consolidat, iar în interior, pe spațiul de lîngă el, care trebuie să fie circulabil în orice cetate, se ridică noi case. Un fenomen nemaiîntîlnit pînă acum este că aproape toate locuințele de pe Acropolă se dovedesc a avea o podea-fagure: în podea sînt îngropate aproape unul lîngă altul vase de provizii (pithoi) de aproape 2 m, cu gura acoperită cu o lespede pe care poți merge. (După cei cinci ani în care am avut norocul să fac săpături la Troia cu echipele de la Cincinnati și Tübingen, asta rămîne pentru mine una dintre imaginile care îmi vin spontan în minte cînd mă gîndesc la sit.) Lumea pare deci că se îngrămădește la adăpost în Acropolă. Și anume, panicată: una din cele mai mari porți din zid (VI U) e blocată, iar în același timp zidului i se adaugă un bastion. Toate astea nu seamănă a pregătiri de petrecere. Iar apoi, prin 1190/1180 î.Hr, se întîmplă ceva. Acest ceva, bun, rău, cum a fost, lasă în urmă un strat de dărîmătură de piatră și cărămidă de lut care are pe alocuri un metru și jumătate grosime. Un bărbat e prins sub dărîmături, oasele altuia sînt găsite pe jumătate în casă, pe jumătate în stradă (existau nehotărîți și în epoca bronzului), alte victime sînt îngropate la repezeală și oase umane apar în locuri în care n-ar avea ce căuta. O casă de-abia construită, imprudent, în afara fortificației arde din temelii și e găsită înțesată cu vîrfuri de săgeți și proiectile de praștie, iar în strada de lîngă ea, de sub stratul de arsură ies la iveală grămezi de sute de proiectile nefolosite.

Poți numi evenimentul din 1190/1180 î.Hr. „Catastrofa-pentru-care-avem-cele-mai-multe-dovezi-de-la-Troia” (fără ca asta să însemne că a și fost cea mai importantă din istoria orașului, sau că a fost vorba de un război, sau că aheii au fost implicați), sau o poți numi „Războiul troian”. Sau poți să-ți iei cutiuțele pentru eșantioane, să dai la o parte lespedea fierbinte și să cobori o vreme în vasul de provizii răcoros din podea.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Ilustrație: Giorgio de Chirico, Hector și Andromaca, ulei pe lemn, 1912 (sursa: njbiblio.com)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Uimirea unui german care a vizitat Bucureștiul: „Nu-mi vine să cred cât e de subestimat!”. Ce spune despre micii din Obor VIDEO
Thomas Wiede, un turist german pasionat de călătorii, a petrecut în această primăvară un weekend la București. Iar impresiile sale la superlativ despre capitala României au fost împărtășite și pe canalul său de YouTube, care are peste 11.000 de abonați.
image
De ce vor tot mai mulți români să revină acasă, după mulți ani de Germania. „Aici nici nu am unde să cheltuiesc banii”
O conațională care locuiește în Germania a transmis un mesaj devenit viral pe Tik Tok pentru românii care muncesc în străinătate. Românca îi sfătuiește să ia spontan hotărârea de a reveni în România, dacă în țară se simt cel mai bine, pentru că altfel se vor amăgi singuri la nesfârșit.
image
Rețeta lui Ceaușescu pentru a pune mâna pe putere în România. Cum a reușit un copil sărac să ajungă stăpânul țării
Nicolae Ceaușescu a fost modelul perfect de politruc oportunist. Așa cum arată biografia fostului dictator acesta și-a făcut culoar către putere prin șiretenie, exploatând momentele prielnice, făcându-și loc cu coatele atunci când a fost nevoie.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.