Trei motive de refuz

Publicat în Dilema Veche nr. 405 din 17-23 noiembrie 2011
Erasmus Doi jpeg

Dacă eşti român şi te găseşti prin Priştina, în mod sigur vei fi întrebat de ce guvernul de la Bucureşti nu recunoaşte independenţa Republicii Kosovo. Trecînd prin asemenea provocare, am fost nevoit să improvizez, să dau răspunsuri cît mai credibile, pentru a motiva încăpăţînarea antipatică a României de a nu recunoaşte de jure proaspăta entitate statală.

Săptămîna trecută povesteam cum, la o întîlnire cu junele viceministru de Externe al Kosovo, tema nu putea fi alta decît relaţiile diplomatice dintre cele două ţări. Kosovo îşi doreşte aderarea la Uniunea Europeană, lucru imposibil atîta vreme cît cinci state membre nu sînt dispuse să o recunoască. Am zis şi eu, blufînd uşor, că guvernele României au sprijinit campania internaţională împotriva lui Miloşevici („măcelarul“, „dictatorul“, „naţionalistul“) şi apoi au ajutat regimul politic care a urmat în Serbia, oferind asistenţă consolidării regimului democratic sîrbesc. România a înţeles că sîrbul Miloşevici este omul rău, nu sîrbul de rînd.

Mi-a replicat că, la Nürnberg, au fost judecate crimele poporului german, nu ale regimului nazist. De aceea, vezi Doamne, sîrbii ar merita să sufere pentru că Miloşevici a făcut atîtea şi atîtea blestemăţii. Cînd să zic „naşpa argumentaţie“ şi să mă retrag din polemică, omul îmi oferă, fără să vrea, prilej de a continua conversaţia. Îmi zice, aşadar, că înţelege grija României pentru judeţele Covasna şi Harghita. Ce să-i zic? Că, doar în logica kosovară, „Harcov-ul“ ar fi, într-adevăr, o preocupare? Am dat din cap, ca semn că sînt de acord. Dacă aş fi fost sincer, i-aş fi povestit ceea ce cred cu adevărat. Anume, că un partid (UDMR-ul) care, de atîta vreme, este partid de guvernămînt cu greu poate fi socotit drept secesionist. Că facţiunea mai radicală este, deocamdată, marginală şi nu preocupă foarte tare societatea românească. Sau că, în opinia mea, preşedintele Băsescu a invocat argumentul „Harcov“ mai degrabă pentru a tăia avîntul negociator al UDMR-ului în coaliţia de guvernare. Am tăcut şi am dat, matur, din cap. Să creadă ce-o vrea.

Numai că, în mine, s-a ridicat semeţ orgoliul de cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene. Drept pentru care, am dorit să dau o pildă de dreaptă judecată comunitară. Aşa că am semi-inventat, pe loc, un motiv plauzibil: frontiera externă a Uniunii. „Credeţi că e vreo fericire să ai în administrare graniţa externă a UE? Nu te ajută nimeni, toţi au pretenţii de securitate, fără să dea vreun ban.“ Le-am zis de spanioli, care se chinuie de decenii să securizeze zona Gibraltarului şi nu au primit, în 20 de ani, decît două vedete rapide de la Bruxelles. În rest, numai reproşuri. Le-am zis şi de italieni, şi de criza refugiaţilor libieni. Aşadar, România are tot interesul să „paseze“ frontierele externe ale UE unor noi state membre. Moldovei şi Serbiei, pentru a fi mai exacţi. Este vorba de dragoste frăţească, evident, dar cine a mai auzit de dragoste frăţească în materie de politică externă? „Bulgarii v-au recunoscut, pentru că prioritatea lor este aderarea Turciei, numai că voi ne-aţi dat numai bătăi de cap cu belelele pe care le-aţi creat sîrbilor. Cît de simpatici aţi vrea să ne fiţi? Rezolvaţi cu sîrbii, şi a doua zi rezolvaţi şi cu noi“, am zis, hotărît, european şi fără nici un mandat oficial. Adică, în cel mai pur spirit european posibil.

Habar n-am dacă ăsta este motivul forte al refuzului României de a recunoaşte Kosovo. Am improvizat iar gazdele au rămas, pentru prima oară, fără contraargument. Ba, a fost unul. Domnul Pleurat, absolvent al Facultăţii de (normal!) Medicină din Craiova, vorbind perfect româna, mi-a replicat: „Voi credeţi că sîrbii vă sînt recunoscători? Uite ce le fac românilor din Timoc“.

Doar coincidenţa a făcut ca, o săptămînă după argumentaţiile mele din Priştina, Traian Băsescu să facă o vizită în Valea Timocului. Acolo a spus clar: România şi-a pus pielea în saramură pe lîngă aliaţii occidentali, refuzînd să recunoască independenţa Kosovo. De aceea, ar fi cazul ca guvernul democratic şi etnic-tolerant al Serbiei de azi să acorde mai multă atenţie celor 1000 de oameni care au mai avut curajul să se declare români, în Valea Timocului.

Ce să zic? Avea dreptate.

Articol scris după o vizită de documentare la Priştina, organizată de Centrul Român de Politici Europene. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne