Trei leacuri pentru ameliorarea securit─â┼úii rom├óne┼čti ┼či europene

Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
Trei leacuri pentru ameliorarea securit─â┼úii rom├óne┼čti ┼či europene jpeg

Din perspectiv─â rom├óneasc─â ori european─â, Conferin┼úa de Securitate de la M├╝nchen nu putea fi un prilej de mare veselie. Dar e uimitor c├«t de mult a putut deprima. ┼×i c├«t de pu┼úini relev─â remediile situa┼úiei actuale.

Ne putem, fire┼čte, min┼úi vreme ├«ndelungat─â. Uneori chiar ani la r├«nd. Dar nu vom putea evita, la un moment dat, orice contact cu realit─â┼úile. Iar ┼čocul confrunt─ârii cu ele poate fi dur. ├Än materie de probleme de securitate nerezolvate, nimic nu ├«nlesne┼čte mai mult luarea de contact cu ele dec├«t anuala reuniune din februarie, care are loc ├«n capitala Bavariei, cu participarea unor ┼čefi de stat ┼či de guvern ┼či a multor exper┼úi de pretutindeni.

Virtutea reuniunii e ├«ns─â ┼či sl─âbiciunea ei. C─âci, pe de o parte, ofer─â prilejul unor lideri din tabere adverse, chiar vr─âjma┼če, s─â se ├«nt├«lneasc─â ┼či s─â intre ├«ntr-un posibil dialog, dezamors├«nd tensiuni. Dar, pe de alta, contribuie la sporirea confuziei multora cu privire la adev─âratele obstacole din calea aplan─ârii de tensiuni ori a restabilirii p─âcii ├«n zone de conflict civil sau interna┼úional.

├Änainte de a detalia unele din marile chestiuni pendinte, este util de consemnat c─â Rom├ónia, a c─ârei delega┼úie a fost condus─â la Conferin┼úa de la M├╝nchen de ministrul Ap─âr─ârii, Mihai Fifor, a trecut practic neobservat─â de actorii principali ai scenei interna┼úionale. Or, e p─âcat. Pentru c─â, potrivit unor date ├«n fapt semnificative con┼úinute ├«n raportul actualei edi╚Ťii a Conferin╚Ťei, peste 80% din cet─â╚Ťenii rom├óni favorizeaz─â interven┼úia Rom├óniei ├«n sprijinul alia╚Ťilor NATO, dac─â ar fi ataca┼úi de inamici. E vorba de o solidaritate de o amploare dep─â┼čit─â doar de polonezi, din care, ├«n mod salutar, nou─â din zece oameni ar favoriza aceea┼či sus┼úinere.

C─â oficialit─â┼úile de la Bucure┼čti nu se arat─â ├«n stare s─â extrag─â capital de imagine din extrem de ├«mbucur─âtoarea aderen┼ú─â rom├óneasc─â la alian┼úa nord-atlantic─â ┼či, m─âcar par┼úial, la valorile ei ┼úine de nivelul alarmant de corup┼úie, incompeten┼ú─â ┼či inep┼úie grev├«nd dreg─âtoriile rom├óne┼čti dominate de alian┼úa PSD ALDE. Unii din ┼čefii lor cred, pesemne, c─â ar fi destul s─â se scoat─â ├«n eviden┼ú─â des c─â Rom├ónia vrea s─â fie receptat─â ca un furnizor de securitate la Marea Neagr─â. Ceea ce ┼úara chiar este. ┼×i e bine c─â e. Dar Rom├ónia ar fi un furnizor net mai eficient de siguran┼ú─â pentru sine ┼či pentru al┼úii dac─â ┼úara ar fi condus─â cu profesionalism sporit.

Consensual e faptul c─â ne afl─âm ├«ntr-un moment de maxim─â complexitate pentru Europa ┼či ├«ntreaga lume. E o faz─â de pericole majore, dac─â d─âm crezare discursurilor rostite de principalii responsabili politici ┼či militari prezen┼úi la M├╝nchen, precum ┼či raportului Conferin┼úei, intitulat, simptomatic, ÔÇ×Spre h─âu ┼či ├«napoiÔÇť.

Or, ce poate fi mai rău pentru o ţară decît să aibă o conducere nepregătită să facă faţă unui cumul fără precedent de nori negri planînd asupra continentului?

Din p─âcate, problemele Europei ┼či ale lumii libere, din care ├«nc─â mai face parte B─âtr├«nul Continent, nu se rezum─â defel la inadecvarea unor conduceri na┼úionale sau continentale. Ele ┼úin doar ├«n parte de faptul c─â, ├«n baza unor traume istorice ┼či a scutului american, Germania, principala putere continental─â, s-a orientat spre pacifism ┼či ┼či-a redus masiv, decenii la r├«nd, at├«t bugetele militare, c├«t ┼či propensiunea spre ap─ârarea manu militari a propriului teritoriu ┼či a valorilor democratice la care a aderat dup─â 1945.

Ele se leag─â, ├«n foarte mare m─âsur─â, de erodarea acestor valori situate la temelia alian┼úelor occidentale. Ca ┼či de autoam─âgirea care a ├«nso┼úit-o. Deconcertant ├«n cel mai ├«nalt grad, bun─âoar─â, e spectacolul anomaliei raporturilor cu o Turcie islamist─â, o tiranie ce ┼či-a pus pe butuci ┼či independen┼úa Justi┼úiei, ┼či parlamentarismul, ┼či libertatea presei.

De┼či membru al NATO, acest stat, acuzat c─â practic─â epur─âri etnice ├«n Kurdistanul sirian, amenin┼ú─â deschis SUA cu atacuri militare ┼či deta┼čeaz─â o delega┼úie la M├╝nchen, care ├«l denun┼ú─â ca prezumtiv ÔÇ×teroristÔÇť pe un respectabil om politic german, precum ecologistul de origine turc─â Cem ├ľzdemir. Regimul de la Ankara a silit, ca atare, poli┼úia Republicii Federale, ocupat─â oricum p├«n─â peste cap s─â i p─âzeasc─â pe participan┼úii la Conferin┼ú─â, s─â-i ofere o protec┼úie special─â, acas─â la el, unui cet─â┼úean cu o carte de vizit─â ┼či o biografie democratic─â irepro┼čabile, amenin┼úat de extremismul turcesc.

Nu mult mai pu┼úin derutante s├«nt atacurile bucur├«nd Rusia, China comunist─â, pe alia┼úii lor ca ┼či pe islami┼čti, lansate de unii europeni asupra pilonilor pun┼úilor transatlantice prin PESCO, a┼ča-numita Cooperare Structurat─â Permanent─â. Cea din urm─â risc─â s─â dubleze capacit─â┼úile NATO. ├Äntr-un t├«rziu, chiar ┼či secretarul general al alian┼úei nord-atlantice, Jens Stoltenberg, a sf├«r┼čit prin a avertiza ├«mpotriva acestui pericol evident.

├Än fine, iritante r─âm├«n ┼čtirile privind butoiul cu pulbere sirian ┼či implicarea unor puteri mari, ori regionale, ca SUA, Rusia, Turcia ┼či Iranul, precum ┼či Israelul, ├«ntr-un conflict poten┼úial mondial, ├«n care s-a ├«nregistrat recent uciderea, de c─âtre americani, a zeci, dac─â nu sute de combatan┼úi ru┼či dup─â atacul celor din urm─â asupra alia┼úilor modera┼úi ai Washing-ton-ului.

Amestecul Rusiei ┼či al aliatului ei iranian ├«n zon─â de partea unui criminal ├«n mas─â ca dictatorul sirian Assad n-ar fi fost posibile f─âr─â anemia american─â cu care s a soldat epoca Obama. Aceast─â imixtiune regretabil─â nu genereaz─â ├«ncredere doar pentru c─â ministrul de Externe german, Sigmar Gabriel, alimenteaz─â iluzii utile Rusiei lui Putin privind o prezumtiv─â cooperare proxim─â a Vestului cu Moscova ├«n contra Chinei.

Sub Trump, situa┼úia global─â e ├«nc─â departe de a se fi redresat, ├«n parte ┼či din cauza ambiguit─â┼úilor politicii externe americane. Totu┼či, e clar c─â f─âr─â SUA nu exist─â securitate pentru lumea liber─â.

Or, poate cea mai angoasant─â evolu┼úie, ├«n aceast─â privin┼ú─â, e pozi┼úionarea Europei nu de partea alia┼úilor ei naturali de peste Ocean, ori a puternic amenin┼úatului stat evreu, unica democra┼úie din Orientul Apropiat ┼či Mijlociu, ci, vai, de partea regimului fundamentalist islamic iranian ┼či a alia┼úilor lui, ├«n ciuda ambi┼úiilor genocidale ale teocra┼úiei persane ┼či ├«n pofida amenin┼ú─ârilor mutuale, iscate de tot mai alarmanta prezen┼ú─â militar─â a Teheranului la nord de grani┼úele israeliene.

Care ar fi, ├«n aceste condi┼úii, leacurile de care are urgent─â nevoie Europa? ├Äi trebuie ameliorarea grabnic─â a calit─â┼úii ┼či competen┼úei liderilor ei. Care, vulnerabili la am─âgiri sau autoam─âgiri, se manifest─â ca ┼či cum ar fi uitat c─â s├«nt ├«n slujba na┼úiunilor care i-au ales ┼či a libert─â┼úii lor.

Apoi, are nevoie de consolidarea ata┼čamentului democratic al politicii lor externe ┼či de securitate, ┼či de ferma reorientare a acestora ├«n func┼úie de valori liberale, precum ┼či de o sporit─â voin┼ú─â de le ap─âra.

┼×i, last but not least, ├«ntr-o lume din ce ├«n ce mai periclitat─â de irascibilitatea neostoit─â a unui grup tot mai numeros de furioase autocra┼úii, de dictaturi, mi┼čc─âri ┼či regimuri totalitare, genocidale, e recomandabil─â proxima ├«nt─ârire a iramplasabilei pun┼úi transatlantice.

(articol preluat de pe dw.com

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

Foto: wikimedia, Cem ├ľzdemir

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.