Trebuie oare să ne pregătim pentru „sfîrşitul democraţiei”?

Publicat în Dilema Veche nr. 859 din 24 - 30 septembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Democraţia este în regres pe planetă, constatăm acest fapt aproape în fiecare zi. În anii cînd, la Moscova, Putin şi Medvedev îşi schimbau între ei posturile, cînd la Preşedinţie, cînd în fruntea Guvernului, parcă mai exista o speranţă legată de conservarea unei faţade democratice în Rusia. Între timp, lucrurile au devenit clare, Putin s-a instalat la putere pe viaţă. În China, după moartea lui Mao, liderul care a fost arhitectul deschiderii economice, Deng Xiaoping, a instituit un fel de regulă, ca nici un preşedinte să nu rămînă la putere mai mult de zece ani. Acest principiu zace acum în pubela istoriei, aruncat acolo de actualul şef suprem, Xi Jinping. În urmă cu 20 de ani, Turcia părea să fie pe cale de a concilia islamul cu democraţia şi se vorbea des despre modelul turc care ar fi trebuit să se extindă în întregul Orient Mijlociu. Astăzi, nu mai încape îndoială, Recep Tayyip Erdogan se poartă ca un nou sultan. India, considerată, prin numărul de alegători, cea mai mare democraţie din lume, a virat, sub bagheta premierului Modi, spre un naţionalism îngrijorător cu accente fanatice incompatibile cu ideea de democraţie…

Mai sînt şi alte exemple de natură să pună în lumină restrîngerea ariei geografice de pe planetă unde oamenii se mai bucură integral de libertate, mai ales de libertatea de a-şi exprima opiniile fără teama de a fi reprimaţi, violentaţi, reduşi la tăcere. Chiar şi Uniunea Europeană se confruntă cu un regres al democraţiei în două dintre ţările ei membre, Ungaria şi Polonia (din cîte spun observatori avizaţi).

Marea întrebare însă, în prezent, este dacă un astfel de regres s-ar putea adînci şi în Statele Unite. Editorialişti serioşi îşi exprimă temerea că America ar putea intra într-un grav ciclu de violenţe şi turbulenţe, indiferent dacă Trump va cîştiga sau nu alegerile.

„America pe marginea vulcanului, şi noi împreună cu ea” – iată titlul unui dosar publicat recent de revista franceză Le Point. Comentatorii vor să spună de fapt că dacă în America se va produce o explozie socială şi instituţională de mari proporţii, ea se va reverbera ca un tsunami şi în restul lumii.

Cele mai stupefiante avertismente vin de la editorialiştii care cred că Trump, dacă va fi învins, nu va accepta rezultatul alegerilor de pe 3 noiembrie, sau că Trump va fi chiar capabil să le falsifice. Statele Unite ne-au obişnuit cu multe contradicţii insuportabile şi cu multe excese, dar ideea că un scrutin prezidenţial american ar putea fi falsificat în cel mai vulgar mod cu putinţă, cum a făcut-o, de exemplu, Lukaşenko în Republica Belarus, parcă vine dintr-un film de ficţiune.

Pe data de 3 septembrie, în New York Times a apărut un articol intitulat „Să ne pregătim pentru sfîrşitul democraţiei“. Iată atmosfera descrisă de jurnalistul Farhad Manjoo, în vîrstă de 42 de ani, intelectual  trecut prin Cornell University: „Pe străzi se produc schimburi de focuri, universitarii constată o creştere a violenţei în acest ajun de scrutin prezidenţial. Vînzările de arme bat toate recordurile. Din fericire, se anunţă o penurie de muniţii în toată ţara. În acelaşi timp mai avem pandemia, şomajul de masă, catastrofe naturale care lovesc din toate părţile, intensă polarizare rasială şi partizană, fără să mai vorbim de un anumit grad de nebunie colectivă provocată de carantină”.

E imposibil, citind aceste rînduri, să nu te gîndeşti la acele romane distopice sau de tip science-fiction foarte prizate de producătorii de la Hollywood. Pregăteşte Trump o lovitură de stat? Aceasta să fie oare intenţia din spatele sloganului său de campanie, „Lege şi Ordine“? Sau mai degrabă Joe Biden orchestrează eliminarea cu orice preţ a lui Trump din peisajul politic, cu sau fără metode democratice? Mai este Partidul Repblican unul de tip democratic? Este autoritarismul în expansiune în America? Se pregăteşte o insurecţie comunistă? A apărut în Statele Unite un fel de cult visceral al „omului puternic”? Votul prin corespondenţă riscă să genereze un veritabil dezastru?

Zeci şi zeci de întrebări de acest gen, precum şi tot felul de speculaţii complotiste şi scenarii catastrofiste sînt răspîndite de mediile de informare în contextul acestor prezidenţiale americane. Alegerea liderului de la Casa Albă a devenit, de la al doilea război mondial încoace, un fel spectacol planetar. Într-un fel sau altul, aproape toate ţările din lume îşi regîndesc strategiile diplomatice în funcţie de omul ales ca preşedinte de americani. Este deci normal ca în jurul acestor alegeri să se facă multă vîlvă şi să curgă multă cerneală. Citind numeroase comentarii legate de aceste alegeri, remarc un cuvînt utilizat neliniştitor de frecvent: haos. Pe 26 august, de exemplu, cotidianul francez Le Monde publica, sub semnătura lui Denis Lacorne, un articol al cărui titlu sintetiza întreaga analiză: „Crearea haosului este ultima speranţă a lui Donald Trump pentru a cîştiga prezidenţialele”.

Relaţiile dintre Donald Trump şi europeni au fost, în orice caz, în aceşti patru ani, total haotice. Uniunea Europeană nu reprezintă, din punctul de vedere al lui Donald Trump, o construcţie susceptibilă să convină intereselor Americii. Donald Trump a jubilat la ideea că Marea Britanie iese din Uniunea Europeană şi i-a promis drept compensaţie un acord de liber-schimb excepţional de avantajos, cu un mesaj implicit şi spre celelalte ţări: ieşiţi din Uniune şi America vă va asigura bunăstarea.

Recent, decretînd în mod unilateral reactivarea împotriva Iranului a unor sancţiuni sistate de ONU în 2015, Donald Trump s-a izolat total pe plan internaţional şi a intrat într-un litigiu diplomatic frontal cu europenii, cu China şi cu Rusia. Ameninţările sale adresate întregii lumi, că America îi va „pedepsi” pe toţi cei care nu respectă decizia Washington-ului, sînt calificate drept inaccepabile, sinonime cu un diktat. Tot ce mai rămăsese ca mecanism democratic de luare a deciziilor pe plan internaţional pare total dereglat chiar de ţara care şi-a asumat timp de o sută de ani rolul de prim apărător planetar al democraţiei. Pentru a capta această paradoxală situaţie nu găsesc un cuvînt mai potrivit decît haos.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Vedere din orașul Kirkenes, Norvegia FOTO Shutterstock jpg
Încleștarea mocnită între marile puteri în Arctica. Cum se poziționează China, Rusia și Europa în cursa pentru resurse critice
Arctica devine rapid una dintre cele mai disputate zone ale lumii. China se confruntă cu o concurență acerbă din partea Rusiei, Europei, Indiei și SUA. Se poate spune că o cursă pentru resursele din Arctica a început, în timp ce în fundal tensiunile geopolitice sunt în creștere.
Nemo a  câștigat Eurovision pentru Elveţia cu The Code  Foto X ESC Discord
Putin și-a înființat propriul Eurovision. Concursul care a „inspirat” Gayropa
Propaganda rusă a inventat termenul „Gayropa” după Eurovision 2024 care a fost câștigat de un „homosexual din Elveția” și a considerat că aceasta constituie dovada definitivă a „degenerării Europei”. Anul acesta, Rușia și-a înființat propriul Eurovision, care va fi supravegheat atent de o comisie sp
Femei deţinute la Canalul Dunăre-Marea Neagră
25 mai: ziua când comuniștii au luat decizia de începere a lucrărilor la Canalul Dunăre - Marea Neagră
Pe 25 mai, conducerea Partidului Muncitoresc Român a luat decizia de începere a lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Tot pe 25 mai a început construirea Canalului Suez.
Ungaria, destinatii turistice  Sursa visithungary Facebook (15) jpg
Cele mai căutate destinații de vacanță în Ungaria, la câteva ore de România. „Perlele” turistice ale țării vecine
Deși nu are munți spectaculoși și nici ieșire la mare, iar limba maghiară poate da bătăi de cap turiștilor, Ungaria rămâne o alegere de vacanță accesibilă și tot mai populară în rândul românilor.
bursa locurilor de munca 23 mai 2025 slatina   foto alina mitran (7) jpg
Prăpastia între angajatori și șomeri se adâncește. „A fost bursa oamenilor 50+. Pe unii îi înțelegi că așteaptă pensia”
Într-un județ cu peste 8.000 de șomeri înregistrați oficial în evidența serviciului public de ocupare angajatorii spun că-și găsesc mai greu ca niciodată forță de muncă. „Cei mai mulți au venit cu bilețelul în mână, să spună că nu sunt interesați”.
tren plin cu prizonieri duși în lagărul de la Auschwitz FOTO GettyImages jpg
Ucigașul în halat alb care momea copiii cu ciocolată. Adevărul despre experimentele horror de la Auschwitz
Lagărul de la Auschwitz a fost iadul pe Pământ. Acolo au murit 1.1 milioane de oameni. Acest loc al durerii și al vărsării de sânge era fieful „Îngerului Morții”, așa cum a fost poreclit medicul nazist Josef Mengele. Acesta era „Dumnezeul” întunecat al lagărului, care hotăra cine trăiește.
festivalul de Film Cannes 2025, foto lithub png
O tentativă de sabotaj la reţeaua electrică le-a dat emoţii organizatorilor Festivalului de Film de la Cannes, chiar în seara Galei
O tentativă de sabotaj a rețelei electrice a pus în pericol buna desfășurare a Festivalului de Film de la Cannes, chiar în seara Galei de închidere.
spital mavromati
Spitalul din România care a angajat psihologi ca să țină cursuri de empatie. Medicii și asistenții, învățați cum să comunice cu pacienții
La Spitalul Județean din Botoșani, personalul medical este învățat cum să se comporte cu pacienții. Sunt cursuri de empatie, ținute intensiv de psihologi și traineri. Deocamdată au participat doar asistenții și medicii de la Urgențe, urmând ca programul să fie extins.
soldati germani FOTO Bundeswehr jpg
O mare puterea mondială ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu, din cauza amenințării Rusiei: „Avem nevoie de încă 100.000 de soldați”
Ministrul Apărării a declarat că nu exclude revenirea la recrutarea militară dacă armata nu va reuși să atragă suficienți recruți. Măsura s-ar putea aplica de anul viitor.