Trebuie acceptată monstruozitatea pentru a lupta împotriva ororii?

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Dintre toate obiectivele pe care şi le propune noul preşedinte american, democratul Joe Biden, cea mai dificilă este reconcilierea dintre propriii săi concetăţeni. Lupta împotriva pandemiei va fi infinit mai uşor de dus, mai ales acum, că au apărut vaccinuri eficiente. Biden a anunţat şi măsuri pentru redresarea economiei, şi pentru asistarea celor defavorizaţi, şi în materie de justiţie socială, şi în ceea ce priveşte combaterea rasismului, a inegalităţilor, a poluării. America lui Biden doreşte, de asemenea, să-şi reasume rolul major avut pe plan internaţional, să-şi strîngă legăturile cu Europa, să grupeze într-o coaliţie de valori statele democratice… Nici unul dintre aceste generoase planuri nu va reuşi însă dacă falia toxică apărută între americani va continua să se adîncească.

Istoria mişcărilor de stînga din Europa este marcată de un fel de blestem: nume ilustre, militanţi sinceri, artişti talentaţi, spirite critice ascuţite nu au reuşit, în momente-cheie, să respingă în acelaşi timp şi oroarea, şi monstruozitatea. Iar mulţi dintre aceşti admirabili luptători pentru binele omenirii au prefereat să nu vadă monstruozitatea comunismului pentru a deveni mai eficienţi în lupta împotriva ororii capitaliste.

În acest sens, istoricul francez Thierry Wolton, în lucida sa Istorie mondială a comunismului, evocă rătăcirile multor intelectuali francezi, în frunte cu Sartre. În mod constant, ei au căutat un „paradis comunist” în care să creadă şi unde să-şi plaseze bazele strategice pentru a demola capitalismul. La început au crezut cu toţii în Uniunea Sovietică, apoi, cînd au realizat amploarea crimelor şi a monstruozităţilor comise de Stalin, s-au orientat spre China. Cînd au văzut că şi Mao este la fel de cinic şi calcă pe milioane de cadavre, şi-au imaginat că Pol Pot ar putea fi un simbol a revoluţiei pure, al reuşitei revoluţionare. Cînd şi Pol Pot a oripilat lumea cu masacrele sale, stînga franceză (şi în mare măsură cea occidentală) l-au luat în braţe pe Fidel Castro. Toate aceste fascinaţii succesive, devenite tot atîtea eşecuri, au fost o expresie dramatică a incapacităţii stîngii de a refuza celebra somaţie dacă nu eşti cu noi eşti împotriva noastră. Puţini, foarte puţini intelectuali au fost capabili, la jumătarea secolului trecut, să denunţe în acelaşi timp şi nazismul, şi stalinismul. Şi numai după decenii întregi de reflecţie şi de cercetări aceste două forme ale răului au fost declarate ca fiind echivalente.

Istoricul britanic Roger Moorhouse a publicat în 2014 o foarte importantă analiză despre pactul Ribbentrop-Molotov, iar cartea se intitulează The Devilsʼ Alliance: Hitlerʼs Pact with Stalin, 1939-1941. Merită să auzim cum sună acest titlu şi în română: Alianţa diavolilor…

Personal, observ cum în Europa apar, în mediile de stînga, semnele unei noi fascinaţii, mai precis pentru ideologia gîndirii politice corecte născută în universităţile americane. Pentru a-şi merita titlul de progresistă, o parte a stîngii începe să refuze să vadă excesele comise în numele aşa-zisei culturi a cenzurării („cancel culture”). Combaterea rasismului este o cauză justă şi necesită un efort colectiv în regim de urgenţă absolută. Dar în nici un caz nu trebuie tolerată o anumită tendinţă de transformare a antirasismului într-o incitare la un război între rase. Ororile comise în lunga perioadă a comerţului cu sclavi trebuie denunţate, dar este absurd să ceri astăzi blocarea carierelor pentru oameni ai căror strămoşi, în urmă cu trei sute de ani, au exploatat sclavi. Nimic mai sfînt decît protecţia minorităţilor şi recunoaşterea drepturilor lor, dar în nici un caz nu este acceptabil ca minorităţile să-şi impună o dictatură revanşardă. Epurarea patrimoniului cultural al umanităţii pe motivul că prea mulţi oameni albi au participat la construirea lui este o idee fascistă. Ca şi interdicţia de a mai pronunţa unele cuvinte, precum cuvîntul negru, pe motivul că ar stigmatiza o întreagă categorie de oameni.

În efortul de reconciliere a Americii, Joe Biden va avea de înfruntat două tabere extreme care sînt în aceeaşi măsură destabilizatoare pentru ţara sa, cît şi pentru lumea democraţiei în general. Indivizii care arborau în incinta Capitoliului, pe data de 6 ianuarie anul acesta, drapele sudiste, simboluri ale rasismului, sînt de fapt la fel de periculoşi ca şi cei care consideră că the white man este sursa tuturor relelor pe pămînt.

În Franţa au apărut nenumărate articole în ultimii ani avertizînd că preluarea mimetică, în Europa, a conflictelor şi a conceptelor ideologice vehiculate astăzi în America ar fi o catastrofă. Chiar şi unele publicaţii de stînga încep, în Franţa, să lanseze astfel de semnale de alarmă. Citez dintr-un articol apărut pe 16 ianuarie în Libération, el este semnat de universitarul şi scriitorul Thomas Clerc şi se referă la un anumit incident intervenit anul trecut în cursul unui meci de fotbal, cînd jucătorii uneia dintre echipe au refuzat să mai continue partida după ce l-au auzit pe un arbitru român pronunţînd cuvîntul negru: „Dacă nu mai putem spune negru pentru a desemna un om care este negru (şi la fel în cazul unui alb) înseamnă că orizontul nostru se întunecă. Militanţii postcoloniali au deja un argument, cel al asimetriei: cînd se desemnează pe ei înşişi ca fiind negri pentru a-şi afişa identitatea nu este nici o problemă, dar dacă numai negrii pot să-şi spună negri, atunci înseamnă că sîntem pe drumul care duce spre fascism”.

Pentru reprezentanţii spiritului critic în lumea liberă este foarte important în prezent să nu se lase terorizaţi de forţa cu care extremiştii de stînga şi de dreapta îşi declamă pseudoideile şi sloganele. În forme diferite, ei au acelaşi scop: distrugerea gîndirii libere şi instaurarea unui nou totalitarism.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ce a scos la iveală ancheta privind moartea actorului din Friends, Matthew Perry. Raportul autopsiei
Poliția din Los Angeles și Agentia de Control al Drogurilor din SUA au deschis o anchetă privind moartea îndrăgitului actor din Friends, Matthew Perry. El a fost găsit fără suflare în octombrie 2023 din cauza efectelor acute ale anestezicului ketamină.
image
Istvan Kovacs „fluieră“, diseară, finala Ligii Europa: cât câștigă cel mai bine plătit arbitru român
La Dublin, pe „Aviva Stadium“, în față a peste 50.000 de spectatori, se va decerna primul trofeu european din acest sezon, cel din Liga Europa. Atalanta – Leverkusen se va juca, diseară, de la ora 22.00 (Pro Arena) cu o brigadă din România.
image
Ce a mâncat la micul dejun o femeie care a reușit să slăbească 45 de kilograme: „ajunge până la prânz și te simți bine“
O utilizatoare TikTok a împărtășit o rețeta de mic dejun care a ajutat-o să slăbească 45 de kilograme, din cele 100 pe care le avea. Este o rețetă simplă, ușor de făcut și la îndemâna tuturor.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.