Traumele încă vii ale Pactului Molotov-Ribbentrop

Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Pe 23 august 1939, semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop de Germania nazistă şi de Uniunea Sovietică a însemnat o teribilă lovitură de măciucă dată partidelor comuniste din Europa. Iar cel mai traumatizat a fost Partidul Comunist Francez, la acea oră cel mai puternic partid comunist din ţările occidentale, el număra între 200.000 şi 300.000 de membri. Comuniştii francezi urmau cu fidelitate linia Moscovei, dar erau antifascişti prin convingere. Decizia lui Stalin de a pactiza cu Hitler nu a fost acceptată de toţi comuniştii francezi, dar conducerea a „aplecat“ capul, a aprobat invadarea Poloniei de către Stalin, precum şi atacul acestuia împotriva Finlandei. Iar intrarea în război a Franţei şi a Marii Britanii împotriva Germaniei a fost calificată de şefii comuniştilor francezi drept „război imperialist“.

Trauma provocată atunci în rîndurile Partidului Comunist Francez de Pactul Molotov-Ribbentrop nu s-a risipit nici pînă azi. Altfel nu-mi explic reacţia violentă a lui Patrick Le Hyaric, directorul cotidianului comunist L’Humanité, împotriva unei rezoluţii adoptate de Parlamentul de la Strasbourg pe 19 septembrie 2019 legată de cel de-al Doilea Război Mondial. Rezoluţia pune accentul pe „importanţa memoriei europene pentru viitorul Europei“ şi subliniază rolul Pactului Molotov-Ribbentrop în declanşarea războiului. Se mai aminteşte în rezoluţie că atît Germania nazistă, cît şi Uniunea Sovietică stalinistă au fost „două regimuri totalitare avînd ambele ca obiectiv cucerirea lumii şi împărţirea Europei în două sfere de influenţă“.

În articolul său publicat pe 26 septembrie în cotidianul pe care îl conduce, Patrick Le Hyaric, jurnalist şi om politic, acuză Parlamentul de la Strasbourg de „revizionism istoric“ şi consideră că instituţia se „dezonorează“ adoptînd respectiva rezoluţie.

Personal, ceea ce mă stupefiază cel mai mult nu este faptul că încă o sensibilitate comunistă franceză reacţionează visceral întrucît crimele naziste şi cele comuniste sînt puse pe acelaşi plan. De la căderea comunismului în Europa de Răsărit, ori de cîte ori unii istorici „au îndrăznit“ să compare cele două ideologii, militanţi şi personalităţi comuniste din Franţa au denunţat acest demers critic ca şi cum ar fi fost o blasfemie. S-a întîmplat aşa, de exemplu, după ce a fost publicată Cartea neagră a comunismului în 1997. Dacă ar putea, unii nostalgici ai comunismului ar instaura poate şi o lege pentru a condamna penal orice comparaţie între cele două sisteme.

De fapt, ceea ce m-a stupefiat cel mai mult în articolul din L’Humanité este limbajul utilizat de directorul său. El recurge la termeni pe care îi credeam parcaţi definitiv în muzeul Războiului Rece. În urmă cu cincizeci de ani citeam uneori, în „presa de partid“ din România, articole în care cei mai zeloşi adepţi ai sistemului comunist tunau şi fulgerau împotriva „imperialismului“, a „revizionismului“, a „hidrei capitaliste“.

Patrick Le Hyaric califică rezoluţia Parlamentului de la Strasbourg drept „scelerată“. Citez din articolul său: „Odioasa echivalenţă între nazism şi comunism permite exonerarea regimurilor naţionaliste de inspiraţie fascistă din anii ’30 pe care guverne şi miniştri actuali ai statelor membre ale Uniunii Europene le celebrează cu ardoare“. Liderul comunist francez mai ţine să precizeze că idealul comunist ar fi încă viabil. Citez: „Fără îndoială, proiectul comunist, despre care noi continuăm să afirmăm că nu a fost niciodată pus în practică în ţările blocului sovietic, este ţinta acestui text nedemn şi incult, şi prin el posibilitatea unei alte societăţi“. Liderul comunist mai avertizează, bazîndu-se şi pe un citat din Thomas Mann, că oricine compară nazismul cu comunismul este, de fapt, un fascist.

Din punctul de vedere al liderului comunist francez, parlamentarii de la Strasbourg care au aprobat această rezoluţie ar fi deci nişte… fascişti. Pentru că aceşti parlamentari, de fapt, chiar compară comunismul cu nazismul.

Cuvîntul „scelerat“ nu-mi iese din minte. O rezoluţie „scelerată“ nu poate fi decît fructul otrăvit al unor minţi… „scelerate“. Oare să fie „scelerate“ nişte adevăruri clare, precum acesta, amintit tot în respectiva rezoluţie: „Uniunea Sovietică comunistă a contribuit din punct de vedere politic şi economic la cucerirea de către Hitler a Europei occidentale, întrucît a asigurat Germaniei o zonă de arierplan sigură în primele 22 de luni ale războiului, furnizîndu-i de asemenea diverse bunuri strategice, în special petrol şi cereale, precum şi un sprijin politic, dînd, de exemplu, comuniştilor francezi ordinul de a nu se opune invaziei naziste“.

Este adevărat că iniţiatorii acestei rezoluţii au, în majoritatea lor, nume amintind de Europa de Răsărit. Dar proiectul lor a fost adoptat după regula majorităţii. În ceea ce mă priveşte, cred că această rezoluţie nu jigneşte pe nimeni (în nici un caz pe comuniştii francezi care s-au angajat masiv în Rezistenţă). Rezoluţia nu rescrie istoria Europei, ci completează una dintre paginile ei cele mai absurde şi dureroase pentru toate popoarele care au avut de suferit din cauza nazismului şi a comunismului. Mai semnalez din textul rezoluţiei şi menţiunea că pactul Molotov-Ribbentrop a permis „ocuparea şi anexarea în iunie 1940 de către Uniunea Sovietică a unor părţi din teritoriul românesc, care nu au fost niciodată restituite, precum şi anexarea cu forţa a republicilor independente Lituania, Letonia şi Estonia“.

Uneori, grecii antici, pentru a depăşi resentimentele durabile născute din conflicte, decretau „uitarea“, considerînd că în acest fel se putea construi viitorul. La scara Europei, însă, uitarea are fi o injustiţie adusă multor zeci de milioane de morţi şi multor suferinţe teribile.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Atitudine revoltătoare a unui hotel din Olanda la adresa unui român. Motivul aberant pentru care i-a anulat rezervarea
Bărbatul, cercetător în România, rezervase o cameră la un hotel din Tilburg, Olanda, dar s-a trezit ulterior cu rezervarea i-a fost anulată.
image
Imaginile sărăciei în cele mai bogate orașe din țară. „S-ar fura tot dacă n-am face asta”
România a avut în ultimul an o creștere economică de aproape 5%, iar pe hârtie lucrurile arată cum nu se poate mai bine. De o cu totul altă părere sunt tot mai mulți români care trec pragul magazinelor și a piețelor alimentare.
image
Ce vești ne dau meteorologii pentru vremea de Florii și Paște. Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni
În următoarele săptămâni, valorile termice vor fi destul de coborâte, fiind posibile precipitații în toate regiunile.

HIstoria.ro

image
Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea „Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân”.
image
Cine a ajuns primul în Antarctica?
Acest cel mai sudic continent (mai mare decât Oceania și Europa), care acoperă aproximativ 20% din întreaga emisferă sudică, este singurul din întreaga lume ce nu are o populație nativă și nici locuire permanentă.
image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.