Transformarea unei tipologii

Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020
Iconofobie jpeg

Interac╚Ťiunile zilnice cu universul autohton ├«nconjur─âtor m─â fac s─â realizez ÔÇ×pe viuÔÇť mersul ├«nainte al istoriei. Risc├«nd sau nu banalitatea, stigmatul locului comun ╚Öi al c─âderii ├«n truism, trebuie s─â ne repet─âm ├«n fiecare moment c─â via╚Ťa nu st─â pe loc, modific├«nd, erod├«nd orice detaliu al existen╚Ťelor noastre cu o implacabilitate de-a dreptul tulbur─âtoare. P├«n─â ╚Öi lucrurile a╚Öa-zic├«nd ÔÇ×releÔÇť se transform─â ├«n ÔÇ×mai r─âuÔÇť, tr─âindu-╚Öi, dac─â m─â pot exprima astfel, propria ÔÇ×degenerareÔÇť. Am un exemplu probabil nea╚Öteptat. M─â voi referi la o meteahn─â autohton─â, nociv─â at├«t ├«n sine (e absolut stingheritoare), c├«t ╚Öi prin efectele colaterale, generate asupra mentalit─â╚Ťii celor foarte tineri. S─â ├«ncep ├«ns─â cu ├«nceputul. Recent, o coleg─â de catedr─â m-a abordat furioas─â. Nu pe mine, ci pe lume. ÔÇ×Nici nu ╚ÖtiiÔÇť, a spus ea ap─âsat, ÔÇ×cu c├«t─â bucurie ╚Ťi-am lecturat, zilele astea, a nu ╚Ötiu c├«ta oar─â, textele din Dilema veche, de acum doi-trei ani, despre inspec╚Ťiile de gradul ├«nt├«i. S├«nt mai actuale ca oric├«nd!ÔÇť Am povestit, ├«ntr-adev─âr, ├«n mai multe r├«nduri, snoave, ilustrative pentru ÔÇ×├«n-t├«nirileÔÇť ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului universitar cu cel preuniversitar pe palierul respectivelor ÔÇ×grade didacticeÔÇť. ÔÇ×├Änt├«lniriÔÇť nu prea onorante, recunosc, pentru nici una dintre p─âr╚Ťi. Totu╚Öi, ├«n-t├«mpl─ârile narate acolo erau, b─ânuiam, de domeniul trecutului (cu prec─âdere, ceau╚Öist), deriv├«nd dintr-o ÔÇ×cultur─âÔÇť, speram, dep─â╚Öit─â, obsolet─â, retardat─â. Cum puteau fi ele a╚Öadar ÔÇ×de actualitateÔÇť, ├«n contextul unei noi genera╚Ťii de profesori (├«n licee ╚Öi universit─â╚Ťi), formate ├«n spirit european, prin contact nemijlocit cu practicile civiliza╚Ťiilor apusene?

ÔÇ×Se poate ╚Öi ├«nc─â r─âu de tot!ÔÇť, a strigat interlocutoarea mea consternat─â, sesiz├«ndu-mi naivitatea. ÔÇ×Se vede c─â nu ai mai fost pe la grade c├«t timp te-ai dat decan (am acceptat t─âcut ironia, pentru c─â doamna nu min╚Ťea: refuzasem, pe band─â rulant─â, aceste inspec╚Ťii, u╚Öor egoist, ├«n ultimii ani, n.m.). Eu tocmai m-am ├«ntors de la unul, unde mesele au fost ├«ntinse, ├«n ╚Öcoal─â, exact cum scriai tu c├«ndva, cu tot tac├«mul bahic ╚Öi gastronomic, de la ora 7,30 diminea╚Ťa. ├Än postur─â de pre╚Öedint─â de comisie, am ├«ncercat s─â temperez entuziasmul petrec─âre╚Ť, dar, neav├«nd sus╚Ťinere nici din partea colegei ├«ndrum─âtoare, nici din aceea a metodistei de la inspectoratul jude╚Ťean, nu am reu╚Öit dec├«t s─â-mi compromit propria imagine. Am devenit un fel de Gic─â-Contra, o babet─â auster─â ╚Öi cumva nefericit─â de fericirea celorlal╚Ťi. S-a b─âut ╚Öi s-a m├«ncat, prin urmare, toat─â ziua, precum ├«n alegoriile lui Rabelais, pun├«ndu-se activitatea ╚Öcolar─â, pentru care sosisem ├«n liceu, pe locul al ╚Öai╚Öpelea. Mi s-a f─âcut jen─â s-o sanc╚Ťionez pe candidat─â la not─â (cum ar fi meritat), ├«ntruc├«t mi se crease deja imaginea de zgrip╚Ťuroaic─â odioas─â, insensibil─â la minunatele obiceiuri moldovene╚Öti. La terminarea inspec╚Ťiei, am pus totu╚Öi, cu fermitate, piciorul ├«n prag ╚Öi am cerut s─â plec─âm (noi, comisia) imediat, refuz├«nd orice (alt) osp─â╚Ť de ├«nchidereÔÇŽÔÇť

Am r├«s, coment├«nd: ÔÇ×Abia atunci ai devenit zgrip╚Ťuroaic─âÔÇŽÔÇť. ÔÇ×Ei bine, afl─â c─â nu am mai avut c├«nd s─â devin. Pricep├«nd c─â ne c─âr─âm pe bune, ce-i apuc─â pe ├«mbujora╚Ťii organizatori ai bairamului final? ├Änha╚Ť─â ni╚Öte plase de rafie ╚Öi arunc─â ├«n ele repede, deÔÇĹa valma, nenum─ârate fripturi, c├«rna╚Ťi, torturi, b─âuturi ╚Öi tartinu╚Ťe de pe mesele ├«mbel╚Öugate. Spre stupoarea mea, deopotriv─â universitara ╚Öi metodista primesc saco╚Öele ├«n cauz─â cu gestic─â non╚Öalant─â ╚Öi iute, ad─âug├«nd complezent-ipocritul Vai, nu trebuia de rigoare. Am fugit, url├«nd, ├«n g├«nd, aidoma personajului lui Joseph Conrad ÔÇô The horror! The horror!ÔÇť.  ├Än ceea ce m─â prive╚Öte, am ├«n╚Ťeles un detaliu cert din p─â╚Ťania bietei profesoare. Nu mai trebuia s─â-l reciteasc─â pe Caragiale sau s─â-i explice cineva sensul termenului de ÔÇ×fripturistÔÇť. Tr─âise, nemediat, experien╚Ťa fripturismului. Se putea considera expert─â ├«n materie. Ob╚Ťinuse, cu brio, a╚Ö spune, centura neagr─â ├«n psihologia fripturistic─â. De altfel, am realizat c─â ├«ns─â╚Öi mirarea mea ini╚Ťial─â fusese complet nefondat─â. De ce ar fi esen╚Ťialmente diferit segmentul educa╚Ťional (fie el ╚Öi expus axiologiilor apusene) de restul unei ╚Ť─âri unde fripturismul a ajuns mod de via╚Ť─â? Oare vajnicii no╚Ötri politicieni nu umbl─â, la r├«ndul lor, de mult─â vreme, prin Occident? Cu ce folos? Vorba aia, se duc boi ╚Öi se ├«ntorc vaci.

Originalitatea fripturismului b─â╚Ötina╚Ö actual vine din faptul c─â, dup─â cum se vede, a ├«ncetat s─â mai fie clasicul oportunism social, transform├«ndu-se ├«ntr-o versiune de tipologie ieftin─â ╚Öi st├«njenitoare. Vechiul oportunist ar─âta o oarecare art─â a seduc╚Ťiei, se strecura, inteligent, printre i╚Ťele mecanismelor puterii. Fripturistul de tip nou este un maimu╚Ťoi lene╚Ö, profund inactiv, cu voca╚Ťia ├«nn─âscut─â a ├«ntinderii m├«inii, paradoxal, chiar ╚Öi atunci c├«nd, din perspectiva strict mercantil─â a tranzac╚Ťion─ârii, culmea, ar avea ceva de oferit, poate mai important ╚Öi mai vizibil dec├«t ceea ce prime╚Öte la schimb. Capul etern plecat, inima sf├«╚Öiat─â de mediocritate ╚Öi coloana vertebral─â ├«nclinat─â de ├«ndelungi umilin╚Ťe ├«l fac nedemn p├«n─â ╚Öi de ÔÇ×iscusin╚ŤaÔÇť caragialianului s─âu prototip. De la fripturistul ÔÇ×tr─âd─ârii ╚Ötiute ╚Öi de noiÔÇť, rom├ónitatea a involuat, iat─â, c─âtre fripturistul saco╚Öei soioase de rafie, cu miros p─âtrunz─âtor de mititei.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: romanul Scriptor sau Cartea transform─ârilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.