Toţi candidează, dar de România se ocupă cineva?

Publicat în Dilema Veche nr. 549 din 21-27 august 2014
Ecourile tragediei jpeg

Intresant: se consumă o mulţime de timp în spaţiul public cu discuţii sterile despre încă un nume nou venit pe lista deja lungă a prezidenţiabililor. De parcă ne-am pregăti pentru un concurs de frumuseţe. Dar aproape nimeni nu vorbeşte despre proiecte şi despre resursele dezvoltării României.

Încheierea Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, la 6 august, a generat cîteva ştiri şi articole prin mass-media, deşi adevăratele dezbateri de-abia de aici ar trebui să înceapă, cu adevărat.

Da, cifrele sînt frumoase. România are la dispoziţie, în următorii şapte ani, fonduri europene de aproximativ 43 de miliarde de euro, dintre care peste 22 de miliarde de euro pentru politica de coeziune. Din aceşti bani, 8 miliarde de euro sînt pentru dezvoltare rurală. Dar, atenţie, condiţiile în care fondurile vor putea fi cu adevărat atrase sînt cu mult mai aspre decît în precedentul ciclu bugetar. „Investiţiile noastre trebuie să aibă caracter strategic, conform noii politici de coeziune – care să vizeze în mod preponderent economia reală, creşterea economică sustenabilă şi investiţiile în oameni“, a atras atenţia comisarul pentru dezvoltare regional, Johannes Hahn, imediat după adoptarea, de către Comisie, a Acordului cu România.

Cu puţine zile înainte de Acordul cu România, Comisia Europeană prezenta, la Bruxelles, cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială. Concluziile: în perspectiva perioadei 2014-2020, banii europeni vor merge spre domenii-cheie, precum eficienţa energetică, ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi IMM-urile, pentru ca investiţiile să aducă beneficii maxime cetăţenilor.

Raportul insistă şi pe necesitatea unei bune guvernanţe. În lipsa acesteia, nu se pot atinge rate semnificative de creştere, şi nici convergenţa economică regională – atrage atenţia Comisia Europeană. Vor fi, desigur, şi investiţii în consolidarea capacităţii administrative în anumite state membre. Acestea vor putea elabora programe cu finanţare europeană pentru formarea şi sprijinirea personalului din instituţiile publice. Iar România ar trebui să atragă fonduri importante în aceste domenii, dată fiind tocmai slaba ei capacitate administrativă.

Ei bine, despre toate acestea, nici guvernanţii şi nici cei care ne vor cere votul, în apropiata campanie electorală, nu prea vorbesc. Deşi ar cam trebui să ştim ce îşi propun, mai ales că experienţa perioadei bugetare 2007 – 2013 este una cît se poate de proastă şi România are nevoie de o cotitură şi de o schimbare de viziune, în privinţa atragerii şi utilizării fondurilor europene.

Desigur, investiţiile în infrastructură nu vor fi stopate, mai ales că România are încă nevoie de ele. Dar şi acestea trebuie să răspundă unui interes european general şi să atingă obiectivele noii politici de coeziune. Comisia va aproba, aşadar, acele lucrări de infrastructură care vor aduce dezvoltare, vor crea locuri de muncă şi vor sprijini proiectele de inovare. E clar, interesele politice meschine, de la nivel local sau central, îşi vor face loc din ce în ce mai greu – sau vor intra cu brutalitate pe acest teren, şi banii se vor pierde.

Sînt şapte ani – de fapt, chiar nouă, dacă socotim că alocarea poate continua doi ani după încheierea efectivă a ciclului bugetar. Cu alte cuvinte, România trebuie să pregătească acum un proiect, bazat pe o solidă viziune asupra dezvoltării, care să se întindă pe distanţa a două cicluri electorale. Banii sînt alocaţi, Acordul de Parteneriat este semnat, dar banii nu vor veni oricum. Calitatea proiectelor contează enorm. Iar viitorul preşedinte ar trebui să fie garantul acestui program, indiferent de coaliţiile care se vor face şi desface la guvernare. În definitiv, stabilitatea politică nu înseamnă indivizi înţepeniţi în scaunele lor comode, ci consecvenţă în urmărirea unor mari obiective naţionale.

Dar aici nu este doar răspunderea autorităţilor, ci şi a sectorului privat. Contează mult dinamismul acestuia şi mai ales capacitatea lui de adaptare la noile condiţii economice şi puterea lui de inovare.

Ei bine, nici la acest capitol veştile nu sînt extraordinare. Comisia Europeană a anunţat recent primele rezultate din cadrul noului său instrument pentru IMM-uri, Orizont 2020, dotat cu un buget de 3 miliarde de euro. Programul a fost conceput pentru a sprijini întreprinderile mici inovatoare, să pună în aplicare ideile. Să treacă, adică, din laborator, în piaţă.

În total, au primit finanţări 155 de IMM-uri, din 21 de state membre ale UE sau ţări asociate la programul Orizont 2020. Aceste mici companii vor primi, fiecare, 50.000 de euro, pentru a-şi pune ideile în practică. În plus, pot beneficia de pînă la trei zile de instruire în domeniul afacerilor.

Ei bine, nici o întreprindere din România nu a reuşit să se califice pentru finanţare, în cadrul acestui proiect. „În prima rundă, IMM-urile spaniole au avut un succes deosebit, fiind selectate 39 de propuneri, urmate îndeaproape de IMM-urile din Marea Britanie şi din Italia. În total, au existat 2666 de cereri pentru primele granturi“ – a informat Comisia Europeană.

Ce înseamnă toate acestea? Înseamnă că pierdem iarăşi ritmul dezvoltării, că nu reuşim să ţinem pasul cu noua dinamică economică europeană de după criză. Şansele finalizării unor lucrări de infrastructură în perioada 2007 – 2013 au fost irosite – ne-ar fi asigurat o bună dinamică a PIB, în anii cei mai grei ai crizei. Şi o bună bază pentru creşterea unor proiecte inovative. Dar... n-a fost să fie, administraţia n-a fost capabilă. Dacă pierdem şi pe terenul competitivităţii sectorului privat, atunci şansele noastre de a reduce decalajele faţă de media europeană se vor irosi.

Iar programele europene de convergenţă vor fi încununate de eşec, în România – cu toate consecinţele care vor decurge de aici. Pentru cei mai mulţi, însă, important pare a fi concursul de frumuseţe pentru Cotroceni. Succes!

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii