Tot în chestiunea „motivațională”

Publicat în Dilema Veche nr. 968 din 27 octombrie – 2 noiembrie 2022
Iconofobie jpeg

Revin la problema „motivațională” deschisă aici săptămîna trecută. Un concept al „domeniului”, care generează astăzi furor în mase, dar care mie nu-mi cauzează decît, cel mult, tremor este cel de „dezvoltare personală”. Șmecherii momentului se oferă pe toate drumurile, infatigabil, să deconspire secretele așa-zisei „dezvoltări personale”, iar fraierii se îmbulzesc instantaneu „să beneficieze” de miraculoasele rețete „psihologice”. La finalul „tratamentului” vor deborda, cred ei, de atîta „dezvoltare personală” și întregul univers se va simți obligat să-i răsplătească. Ce înseamnă „dezvoltarea personală”? În postura mea de individ a cărui meserie se bazează, preponderent, pe texte și, în consecință, pe cuvinte, voi încerca aici o „descifrare” semantică a sintagmei, în construcția sa inițial-intențională. Pionierii „dezvoltării personale” (personal development, în limbajul-tată anglofon) trebuie să fi avut în vedere, în elaborarea noului clișeu, cu perfidă subtilitate, un complex uman general valabil: acela că sîntem mai mult decît părem. De ce să trăim, prin urmare, o viață întreagă, în interiorul unui veritabil hău al personalității noastre, hău căscat, se înțelege, între „posibilitate” (potential?) și „realizare” (achievement?), cînd, prin tehnici „motivaționale”, ne putem „moși” eul ascuns, „dezvălui” sinele inhibat, arăta fața reală (de o frumusețe, paradoxal, ireală) în splendoarea ei absolut șocantă?

Cum să rămîi așadar de piatră la asemenea promisiuni, mai ales atunci cînd, să recunoaștem, frustrarea, sentimentul neîmplinirii, eterna „lege a lui Murphy”, blazarea, dezamăgirea, eșecul, tristețea, angoasa, neliniștea și întîmplarea (frecvent, aiuritoare) rămîn caracteristicile dominante ale majorității traseelor biografice din istorie? Vei cădea ușor în capcana experimentului de „autodescoperire”, asumîndu-ți, senin și, din păcate, stupid, maimuțărelile la care te vor supune energicii instructori motivaționali. De ce folosesc termeni atît de duri și neconcesivi, se pot întreba unii care cred în buclucașa sintagmă, bănuind că ar ființa, în interiorul lor, și o altă „identitate” ce merită să iasă la lumină? Dintr-un motiv foarte simplu: pentru că acea „identitate ascunsă” nu există de fapt! Tot ce are un om de oferit va oferi negreșit pe parcursul (mai lung ori mai scurt) al existenței sale pămîntești. Am mai spus-o și o repet: în noi înșine nu ne putem cuprinde decît o singură dată. „Excesul” – în plus sau în minus, după caz – este fantasmagorie pură și rațiunea probabilă a intrării personalității noastre într-un proces „inflaționist”, într-o stare de inadecvare ontologică. Destinele individuale constituie rezultatul ultim al interacțiunii dintre mai mulți factori aparent necontrolabili: istoria dată, moștenirea genetică și dinamica lumii unde ne-am născut. Toți acești factori însă vor fi influențați (ireversibil) de un element personal esențial: liberul-arbitru, alegerea noastră carevasăzică. Avem privilegiul opțiunii, iar opțiunea pe care o exercităm neîntrerupt, pînă și inconștient (atunci cînd decidem să mergem la stînga ori la dreapta pe un drum, să mîncăm ceva în loc de altceva, să folosim sau nu un anumit cuvînt etc.) ne modelează soarta, într-un mod covîrșitor, în concertul de ansamblu al prezumtivei „predestinări”. Cineva ar putea obiecta: și dacă iau o hotărîre greșită, comit adică o eroare de „alegere”, înseamnă că așa sînt eu, predispus la eroare, că nu mai am dreptul la o a doua șansă? 

Încep cu finalul: avem mereu dreptul la a doua și chiar la o a n-a șansă. Existența umană e un lung șir de „șanse” repetitive. În plus, nu, o alegere „greșită” nu indică neaparat predispoziția cuiva pentru eroare, cu atît mai mult cu cît estimarea „greșelii” insului vine în timp (întins adesea la nivelul întregii vieți!). Dar da, voi răspunde, o decizie (oricum ar fi – bună sau rea!) te ilustrează, devine ad-hoc marca eului tău profund, a rețelelor neurale care îți fixează, cerebral, personalitatea. Constatăm deci că nu se mai află nimic dincolo de acest „eu”, de această amprentă a identității, „ceva” care să poată fi pus în evidență, „ceva” care să merite a fi dat la iveală. În concluzie, consider „dezvoltarea personală” o utopie a actualității, iar pe promotorii ei niște Campanella (mai puțin imaginativi, din nefericire) contemporani.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.