(Tot despre) 15 ani de integrare europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 482 din 9-15 mai 2013
Erasmus Doi jpeg

Mă uit pe lista de documente, strategii şi planuri şi nu înţeleg. De ce i-or fi spus „Strategia privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii“ şi nu „Strategia privind reducerea abandonului şcolar“? Umila mea opinie este că, la nivel instituţional, continuăm să traducem prea mult. Adaptăm prea puţin. Am rămas, la mai mult de 15 ani de la debutul relaţiilor tehnice cu Comisia Europeană, cu un reflex al lecţiilor făcute pentru a-l mulţumi pe dom’ profesor, nu pentru a învăţa, cu adevărat, ceva. Spre ţară şi spre cetăţeni, comunicăm că „aşa vrea Europa“ şi ne-am scos.

Rădăcinile situaţiunii ţin de istoria relaţiilor cu Uniunea, de meandrele construcţiilor politice interne şi de nivelul de maturitate al administraţiei. Din toate cîte puţin. După „vremea Puşcaş“ – care a durat patru ani şi în care s-a finalizat negocierea capitolelor din tratatul de aderare – a venit anunţul oficial: România va fi stat membru. Printr-o stranie coincidenţă, vestea a sosit într-un moment foarte tulbure, al unei tranziţii de putere: la Consiliul European de iarnă, din 2004, aveam un preşedinte în funcţie (Ion Iliescu), un preşedinte ales (Traian Băsescu) şi un prim-ministru care urma să părăsească puterea (Adrian Năstase). Ţara nu prea a băgat de seamă că i s-a anunţat aderarea. În ziua aceea fusese amnistiat Miron Cozma şi analiştii găsiseră alt motiv de despicat firu-n patru la televizor. Campania electorală a cîştigătorilor fusese axată mai degrabă pe „costurile aderării pentru că s-a negociat prost“, nu pe „profitul aderării“. Cu atît mai surprinzătoare a fost oferta preşedintelui ales, Traian Băsescu: Vasile Puşcaş să rămînă responsabil cu trebile europene. Atunci, s-a ratat o rarisimă şansă de continuitate în preaîncercata administraţie autohtonă. Oferta (sinceră au ba) a fost preluată de malaxorul politic şi refuzată.

Au urmat ani mai degrabă dificili pentru tehnicienii „din sistem“ (cum le place să se numească). Ene Dinga a fost una dintre cele mai triste figuri de ministru al Integrării. În loc de aprecieri pentru munca de patru ani, a adus echipei de negociere suspiciuni (de trădare politică) şi închiderea birourilor la ora 17. Apoi, de la aderarea din 2007 şi pînă azi, au urmat tot felul de variante instituţionale. Structura de reprezentare a fost cînd minister, cînd departament în subordinea prim-ministrului. În funcţie de personalitatea pusă în frunte şi de voinţa politică a premierilor, responsabilii cu integrarea au fost (ceva) mai puternici sau pur şi simplu decorativi. Ministerele „de linie“ erau mai active sau total dezinteresate, după criterii imposibil de analizat cu obiectivitate. În timp, am rămas cu doar două teme ceva mai prezente în spaţiul public: MCV-ul şi absorbţia fondurilor structurale. Pe ici, pe acolo, ceva agricultură, mai ales la momente fierbinţi, de genul recentei crize a cărnii de cal.

De curînd, Guvernul a căpătat un Minister dedicat Fondurilor şi a transferat politicile europene către un departament al Ministerului de Externe. După mine, este şi bine, şi rău. Este bine că, la umbrela unui minister ceva mai coerent (cel de Externe), putem trage speranţa unei dorite continuităţi a poziţiilor de negociere din Consiliu sau din Comisie. Pe de altă parte, este rău că aceleaşi te miri care strategii comunitare sînt tratate ca parte a politicii externe. Ele, de fapt, ar trebui să aparţină exclusiv politicii interne.

Cît priveşte succesul pe viitor al actualului Minister al Fondurilor Europene, nu pot fi nici optimist, nici pesimist. Totul depinde de tăria argumentelor pe care le va aduce ministrul Teodorovici (cu vechime şi experienţă „în sistem“), dar şi de interesul politic pe care îl poate zări premierul Ponta cînd vine vorba de UE.

După 15 ani de integrare europeană, ar fi cazul să trecem de la traducere şi atît, la traducere şi adaptare. Cred că folosirea limbii române corecte în jargonul administrativ ar fi un (prim) semn că înţelegem ce se scrie la Bruxelles şi că pricepem ce o fi în folosul nostru şi ce nu, în momentul în care adoptăm o Lege, o Strategie, un Plan de Dezvoltare (Ca un Semn al Condiţionalităţilor Ex-Ante, evident).

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

1 salata de varza cu morcov si dressing de post jpg jpeg
Cea mai subestimată salată devine vedeta verii: cum o transformi în preparatul perfect. Secretele experților culinari
Descoperă cum salata de varză, adesea subestimată, poate deveni vedeta verii. Sfaturi de la experți culinari, rețete inedite și combinații surprinzătoare pentru o salată crocantă și plină de savoare.
sala jocuri de noroc jpeg
România, țara cu priorități răsturnate: munca este taxată de 14 ori mai dur decât norocul
Statul român impozitează munca cu 42% din salariul brut și câștigurile din jocuri de noroc de până în 10.000 lei cu doar 3%.
image png
Cum a reușit Roxelana să-l convingă pe Suleyman să-și ucidă fiul
În inima Imperiului Otoman, unde deciziile se luau cu sabia și cuvântul Sultanului era lege, o femeie a reușit să răstoarne nu doar cutumele haremului, ci și echilibrul unei dinastii întregi.
Oradour sur Glane Streets 1290 jpg
Când extremismul a ucis un sat întreg. Povestea cutremurătoare a unei dintre cele mai mari atrocități din istoria Europei
Una dintre cele mai atroce crime din istoria Europei a avut loc acum 81 de ani, în Franța. Peste 640 de persoane, femei, bărbați și copii au fost masacrați fără nicio vină, împușcați sau arși de vii. Localitatea în care au avut loc atrocitățile a rămas o dovadă vie a cruzimii totalitarismului.
valeriana jpg
Planta care acționează ca un somnifer natural. E ideală pentru ceai, combate stresul și ameliorează simptomele menopauzei
Tulburările de somn, anxietatea și stresul afectează un număr din ce în ce mai persoane, dar natura oferă soluții neașteptat de eficiente. Una dintre cele mai apreciate plante medicinale pentru efectele sale calmante este valeriana, supranumită „somniferul natural”.
Congresul politic al USR, la Casa Radio din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Președinție cu final anunțat în USR: „Luptele interne scurtează orice mandat”
USR a dat startul unui nou șir de alegeri interne. Formațiunea va avea la finalul lunii un nou președinte, deși l-a ales pe ultimul în urmă cu doar un an. Situația nu este însă una nouă pentru formațiunea politică fondată de actualul șef de stat Nicușor Dan.
Ucraina crește producția de drone cu fibră optică FOTO profimedia jpg
Imagini impresionante cu păienjenișul de drone din Ucraina
Păsările care folosesc cabluri de fibră optică drept material pentru cuiburi reflectă cât de răspândite au devenit dronele FPV ghidate prin cabluri în Ucraina. Câmpurile sunt împânzite de cabluri, iar videoclipurile arată drone care se strecoară în clădiri pentru a vâna vehicule.
lacul de la stanca costesti FOTO ANANP png
Paradisurile pescărești care așteaptă să fie descoperite în această vară. Unde se află bălțile cu pește pe care puțini le știu
Pe lângă zonele de pescuit consacrate, arhicunoscute de pescarii împătimiți și chiar de cei amatori, în România există și paradisuri pescărești mai puțin mediatizate, dar cu un farmec aparte. Pe lângă costurile reduse, acestea oferă peisaje de vis, dar și captură pe măsură.
Cum ne a «ajutat» Imperiul Rus la Războiul de Independență jpeg
Care a fost al treilea cel mai mare imperiu din Istorie. A durat aproape 200 de ani și a avut o suprafață de 23,7 milioane de kilometri pătrați
Cu o întindere geografică de peste 23,7 milioane de kilometri pătrați la apogeul său, Imperiul Rus a fost al treilea cel mai mare imperiu din istoria omenirii, depășit doar de Imperiul Britanic și Imperiul Mongol.