(Tot despre) 15 ani de integrare europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 482 din 9-15 mai 2013
Erasmus Doi jpeg

Mă uit pe lista de documente, strategii şi planuri şi nu înţeleg. De ce i-or fi spus „Strategia privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii“ şi nu „Strategia privind reducerea abandonului şcolar“? Umila mea opinie este că, la nivel instituţional, continuăm să traducem prea mult. Adaptăm prea puţin. Am rămas, la mai mult de 15 ani de la debutul relaţiilor tehnice cu Comisia Europeană, cu un reflex al lecţiilor făcute pentru a-l mulţumi pe dom’ profesor, nu pentru a învăţa, cu adevărat, ceva. Spre ţară şi spre cetăţeni, comunicăm că „aşa vrea Europa“ şi ne-am scos.

Rădăcinile situaţiunii ţin de istoria relaţiilor cu Uniunea, de meandrele construcţiilor politice interne şi de nivelul de maturitate al administraţiei. Din toate cîte puţin. După „vremea Puşcaş“ – care a durat patru ani şi în care s-a finalizat negocierea capitolelor din tratatul de aderare – a venit anunţul oficial: România va fi stat membru. Printr-o stranie coincidenţă, vestea a sosit într-un moment foarte tulbure, al unei tranziţii de putere: la Consiliul European de iarnă, din 2004, aveam un preşedinte în funcţie (Ion Iliescu), un preşedinte ales (Traian Băsescu) şi un prim-ministru care urma să părăsească puterea (Adrian Năstase). Ţara nu prea a băgat de seamă că i s-a anunţat aderarea. În ziua aceea fusese amnistiat Miron Cozma şi analiştii găsiseră alt motiv de despicat firu-n patru la televizor. Campania electorală a cîştigătorilor fusese axată mai degrabă pe „costurile aderării pentru că s-a negociat prost“, nu pe „profitul aderării“. Cu atît mai surprinzătoare a fost oferta preşedintelui ales, Traian Băsescu: Vasile Puşcaş să rămînă responsabil cu trebile europene. Atunci, s-a ratat o rarisimă şansă de continuitate în preaîncercata administraţie autohtonă. Oferta (sinceră au ba) a fost preluată de malaxorul politic şi refuzată.

Au urmat ani mai degrabă dificili pentru tehnicienii „din sistem“ (cum le place să se numească). Ene Dinga a fost una dintre cele mai triste figuri de ministru al Integrării. În loc de aprecieri pentru munca de patru ani, a adus echipei de negociere suspiciuni (de trădare politică) şi închiderea birourilor la ora 17. Apoi, de la aderarea din 2007 şi pînă azi, au urmat tot felul de variante instituţionale. Structura de reprezentare a fost cînd minister, cînd departament în subordinea prim-ministrului. În funcţie de personalitatea pusă în frunte şi de voinţa politică a premierilor, responsabilii cu integrarea au fost (ceva) mai puternici sau pur şi simplu decorativi. Ministerele „de linie“ erau mai active sau total dezinteresate, după criterii imposibil de analizat cu obiectivitate. În timp, am rămas cu doar două teme ceva mai prezente în spaţiul public: MCV-ul şi absorbţia fondurilor structurale. Pe ici, pe acolo, ceva agricultură, mai ales la momente fierbinţi, de genul recentei crize a cărnii de cal.

De curînd, Guvernul a căpătat un Minister dedicat Fondurilor şi a transferat politicile europene către un departament al Ministerului de Externe. După mine, este şi bine, şi rău. Este bine că, la umbrela unui minister ceva mai coerent (cel de Externe), putem trage speranţa unei dorite continuităţi a poziţiilor de negociere din Consiliu sau din Comisie. Pe de altă parte, este rău că aceleaşi te miri care strategii comunitare sînt tratate ca parte a politicii externe. Ele, de fapt, ar trebui să aparţină exclusiv politicii interne.

Cît priveşte succesul pe viitor al actualului Minister al Fondurilor Europene, nu pot fi nici optimist, nici pesimist. Totul depinde de tăria argumentelor pe care le va aduce ministrul Teodorovici (cu vechime şi experienţă „în sistem“), dar şi de interesul politic pe care îl poate zări premierul Ponta cînd vine vorba de UE.

După 15 ani de integrare europeană, ar fi cazul să trecem de la traducere şi atît, la traducere şi adaptare. Cred că folosirea limbii române corecte în jargonul administrativ ar fi un (prim) semn că înţelegem ce se scrie la Bruxelles şi că pricepem ce o fi în folosul nostru şi ce nu, în momentul în care adoptăm o Lege, o Strategie, un Plan de Dezvoltare (Ca un Semn al Condiţionalităţilor Ex-Ante, evident).

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.