Țîfnă solemnă

Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Gaullist sau doar inadecvat, președintele Emmanuel Macron are o competență pe care nu i-o poate nega nimeni – aceea de a-și provoca partenerii și de a crea noi linii de demarcație între ei.

După ce, în urmă cu cîteva săptămîni, a strivit brutal speranțele Macedoniei de Nord și ale Albaniei referitoare la aderarea la Uniunea Europeană, președintele Franței și-a îndreptat privirile către NATO, organizație pe care a diagnosticat-o ca fiind în „moarte cerebrală“.

Declarația, făcută într-un interviu acordat săptămînalului britanic The Economist, a provocat frisoane în Europa Centrală și de Est, regiunea de pe continent cea mai sensibilă la chestiuni legate de apărare. Esticii nu au și nici nu doresc variante la NATO și, așa cum sugerează președintele Franței, aplică un soi de gîndire magică atunci cînd vine vorba de apărare – pretind că nu văd atașamentul în scădere al Statelor Unite față de apărarea transatlantică. Desele ieșiri anti-NATO și împotriva aliaților europeni ale președintelui Trump sînt însă greu de ignorat și la ele se referă Macron atunci cînd folosește metafore brutale.

Se adaugă aici nemulțumirea franceză legată de atitudinea mai degrabă comercială decît strategică pe care o au americanii față de venerabila alianță care sărbătorește 70 de ani de la înființare în 2019. Altfel spus, atunci cînd Washington-ul insistă pe mărirea bugetelor de apărare ale aliaților nu vrea decît să vîndă și mai multe arme. NATO ca piață de desfacere.

Ce nu spune foarte clar dl Macron e că Franța ar dori un acces mai mare pe această piață. Și dacă nu îl poate avea, atunci soluția pare să fie crearea uneia noi. De aceea insistă pe crearea unui profil geopolitic mai bine conturat al Uniunii Europene. Sigur, dincolo de vînzarea de arme, premisele enunțate de locatarul de la Élysée sînt demne de luat în seamă: izolaționismul american (început în era Obama și continuat cu o stilistică diferită de Trump), ridicarea Chinei, resurgența rusească, slăbiciunea internă a UE ca rezultat al Brexit-ului. Toate acestea obligă Uniunea să își regîndească rolul și raportarea la amenințări prezente și viitoare.

Dl Macron pare hotărît să scoată continentul din amorțeală, să scuture clișeele și să forțeze o regîndire a proiectului european în sensul declarării autonomiei față de Statele Unite. Trăim într-o lume multipolară, spune președintele Macron și sugerează că, într-o astfel de lume, nu avem un Occident, ci mai multe. Interesele diverg, metodele sînt diferite, alocarea de resurse trebuie și ea schimbată.

Dintr-un punct de vedere, președintele Franței seamănă cu un participant la o petrecere plictisitoare la care nimeni nu îndrăznește să schimbe muzica. Și atunci propune, spre oroarea unora dintre cei de lîngă el, ca fiecare dintre cei prezenți să își asculte propriul playlist. Riscul declanșării unei cacofonii infinit mai deranjante nu e luat în calcul. Pentru Emmanuel Macron pare mai important ca invitații să țină minte numele celui care a propus primul soluția antiplictiseală.

Iar riscurile sînt acolo. Furia nord-macedonenilor după ce Franța i-a umilit blocîndu-le accesul în Uniunea Europeană, deși au făcut toate sacrificiile așteptate de la ei, încă fierbe la foc mărunt. Efectele ei se vor vedea, foarte probabil, la alegerile anticipate de anul viitor. Satisfacția Rusiei în fața prăbușirii consensului occidental nu e nici ea teribil de greu de observat. De altfel, Moscova se află de ceva vreme într-o ofensivă diplomtică prin Balcanii de Vest. Din punct de vedere geopolitic, Kremlinul primește numai vești bune în ultima vreme: prăbușirea Guvernului Sandu în Moldova, ambiguitatea noii administrații ucrainene sînt doar semnele recente. E greu de spus de ce Franța, în veșnicul ei proces de autoadmirație, refuză să vadă toate lucrurile astea. Sau, dacă le vede, de ce crede că le poate rezolva cu mici excese retorice.

În peisajul internațional, Franța rămîne totuși un jucător de putere medie, incapabil să ofere garanții de securitate sau de orice altă natură. Are deplina capacitate de a tulbura echilibrele unor structuri din care face parte, nu însă și greutatea necesară pentru a oferi alternative. „Armata europeană“ la care visează dl Macron e undeva la intersecția dintre fantezie și ridicol, iar no man’s land-ul în care au fost lăsați Balcanii de Vest nu reprezintă, indiferent din ce punct ai privi, un progres în direcția unei regiuni care să trăiască în pace și prosperitate.

De altfel, reacțiile externe, situate undeva între prudență și răceală, lămuresc cumva situația. Departe de a fi inspirațional sau revoluționar, preșe-dintele Franței e mai degrabă ignorat cu un soi de exasperare obosită. Energia nu ține loc de înțelegere sau adecvare.

Veșnicul și obositorul antiamericanism francez face ca soluția aleasă de Emmanuel Macron pentru a ieși din ceața geostrategică să fie aceea a țîfnei solemne. Cînd aburii retorici se vor fi împrăștiat, cioburile vor fi strînse de alții. Iar aceia vor fi, foarte probabil, est-europenii.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.