Tentația faustiană

Publicat în Dilema Veche nr. 926 din 6 – 12 ianuarie 2022
Tentația faustiană jpeg

În romanul distopic Oryx și Crake (2003), Margaret Atwood vorbește despre o pastilă numită BlyssPluss care îi face pe oameni fericiți și îi scapă de orice boală. Dar utilizarea pe scară largă a acestei pastile are un impact negativ asupra profiturilor firmelor farmaceutice, astfel încît acestea plătesc un producător de medicamente, HelthWyzer, pentru a introduce un virus în pastile care să-i îmbolnăvească pe utilizatori. HelthWyzer va putea apoi să-și dubleze profiturile vînzînd antidotul. „Cele mai profitabile boli din punct de vedere comercial”, explică omul de știință Crake, „sînt cele care produc o îmbolnăvire de durată. În mod ideal – adică pentru profit maxim –, pacientul nu ar trebui nici să se vindece și nici să moară, pînă în momentul exact în care își cheltuiește toți banii. E un calcul de finețe”.

Boala „ideală” a lui Crake este una care stimulează producția și vînzarea de antidoturi. O consecință regretabilă a acestui perfid plan de afaceri este că marea parte a populației globului moare.

A dori cu bună știință răul pentru a produce binele este ideea provocatoare a acestui roman. Ceea ce amintește de ideea renumitului specialist în economia dezvoltării Albert O. Hirschman, care vorbea de crizele „optime” – suficient de grave pentru a declanșa progresul, dar nu atît de grave încît să anihileze mijloacele necesare obținerii lui. Hirschman însuși susținea proiecte despre care credea că au șanse mici de reușită, pentru a crea „puncte de presiune” necesare progresului.

Toate acestea ne fac să ne întrebăm care e sensul evenimentelor extreme pe care mulți le prezic pentru secolul în curs, ca urmare a schimbărilor climatice – și, evident, care e semnificația unor calamități mai tradiționale și a foametei care probabil că ne vor afecta.

Sursa acestei ipoteze e de ordin teologic și prozaic deopotrivă: de ce a creat Dumnezeu o lume plină de suferință și de rele dacă e omnipotent și cu desăvîrșire bun? Unul dintre răspunsuri e, potrivit cărții lui Stephen Davies The Street-Wise Guide to the Devil and His Works, că Satana e inclus în creația lui Dumnezeu „pentru a pune la încercare credința și virtutea […] umanității.” Un alt răspuns ar fi că „răul e necesar pentru a desăvîrși binele”. Diavolul e astfel o „forță ostilă care produce și face posibil un bine mai puternic și mai deplin”.

Rolul Satanei în teodiceea creștină e așadar de a prilejui evenimente nefaste, care să provoace la rîndul lor o reacție necesară. Diavolul are rolul său atît în Paradisul pierdut al lui John Milton, cît și în Prometeu descătușat al lui Percy B. Shelley. Economistul Joseph Schumpeter a exprimat aceeași idee prin teoria sa potrivit căreia economiile progresează prin „distrugere creativă”.

Dar expresia prin excelență a acestei idei este Faust al lui Goethe. În introducerea „Prolog în cer”, Dumnezeu îi explică demonului Mefistofel problema pe care o are. Umanitatea, făcută după asemănarea lui Dumnezeu, are capacitatea de a progresa, dar este leneșă și nepăsătoare: „Activitatea omului atît de lesne lîncezeşte, / Odihna el prea grabnic şi-o doreşte”. Dumnezeu îl trimite pe Mefistofel să o trezească din torpoare, ca pe unul care „deși diavol, nevoit e să creeze”.

Asta e, oare, semnificația evenimentelor climatice extreme care probabil că vor veni asupra noastră? În fond, puțini sînt cei care cred sincer că lumea va atinge obiectivele stabilite de recenta Conferință ONU privind schimbările climatice (COP26) sau, chiar dacă o va face, că vom reuși să limităm încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelul epocii preindustriale.

În recenta sa carte Decarbonomics & the Post-Pandemic World, economistul Charles Dumas prevede o succesiune de evenimente extreme asociate cu creșterea temperaturilor. Dacă încălzirea globală se stabilizează la valoarea de 1,5° C pînă în 2025, ne putem aștepta la o deșertificare mai rapidă în America de Nord și Africa, la încetinirea sau dispariția Curentului Nord-Atlantic pînă în 2100, la dispariția ghețarilor montani și a unei părți din regiunea arctică, la reducerea pădurilor tropicale și la uragane fără precedent în Atlanticul de Sud, care vor scufunda insule.

Un al doilea scenariu, în care creșterea temperaturii globale va depăși 1,5° C, prevede extinderea deșertului Gobi, dispariția crustaceelor și o regiune mediteraneană devenită aridă, cu incendii forestiere permanente. În plus, Miami, centrul Londrei, o mare parte din Manhattan, Shanghai, Mumbai și Bangkok se vor afla sub apă pînă la jumătatea secolului al XXII-lea, vor izbucni războaie pentru controlul asupra Arcticii recent dezghețate, topirea zăpezii Anzilor va provoca secetă în Peru și multe specii vor dispărea.

Al treilea scenariu al lui Dumas e și mai extrem. O mare parte a Africii de Sud și bazinul Amazonului devin deșert, India de Nord și Pakistanul sînt afectate de topirea zăpezii himalayene și furtunile sînt la ordinea zilei. Creșterea nivelului mărilor va scufunda New York, Londra, Țările de Jos și orașele australiene, iar boli tropicale mult mai periculoase decît COVID-19 se vor propaga rapid. Dumas nu face și alte previziuni, deoarece pagubele produse în primele trei scenarii „vor duce foarte probabil la măsuri drastice – luate și acceptate”.

Nu e nevoie ca astfel de evenimente catastrofice să fie înțelese ca judecată divină pentru a trage un semnal de alarmă. Chiar dacă gînditorii iluminiști credeau în progresul linear al rațiunii umane, atingerea unor grade superioare de gîndire și comportament ar putea depinde, în fapt, și de evenimente extreme. Istoria oferă din abundență exemple: al Doilea Război Mondial, bunăoară, a fost o precondiție necesară a constituirii Uniunii Europene.

Toate acestea nu înseamnă cîtuși de puțin că trebuie să facem în mod deliberat răul pentru a obține binele, după cum își imaginau că fac companiile din romanul lui Atwood. Iar crizele  „optime”, e cert, sînt imposibil de programat.

În plus, astăzi sîntem mai puțin dispuși să-i dăm dreptate lui Robespierre, atunci cînd spunea că teroarea e justificată dacă duce la virtute, deoarece teoria „prețului necesar” al progresului s-a confruntat cu atrocitățile stalinismului și hitlerismului. „Întîlnim situații”, spunea filozoful german Karl Jaspers în 1948, „în care nu mai simțim nevoia să-l citim pe Goethe, dar ne simțim în schimb atrași de Shakespeare, de Eschil sau de Biblie – asta, dacă încă mai putem să citim ceva.”

Faust rămîne, în tot cazul, „elefantul din cameră”, oaspetele neinvitat al modernității.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick.

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLEŞU

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o grădiniţă din Hunedoara a fost mâzgălită cu mesaje de ură şi ameninţare VIDEO
O grădiniţă din Hunedoara a fost vandalizată. Autorii distrugerilor au lăsat mesaje de ameninţare şi de ură pe faţada clădirii.
image
Un general rus obez şi retras din activitate, trimis să lupte în războiul din Ucraina: „Nimeni nu-i poate refuza supunerea”
Un general rus pensionat şi obez, a fost trimis de Vladimir Putin să lupte în prima linie în războiul din Ucraina care se desfăşoară mai ales în partea de est a ţării. Decizia vine în contextul în care armata rusă pierde tot mai mulţi militari de rang înalt pe câmpul de luptă.
image
„Q”, internautul de la care a pornit mişcarea QAnon, a revenit pe forumurile web după 2 ani de pauză: „Să jucăm încă o dată?”
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de „Q” al forumurilor 4chan şi 8kun, personaj ale cărui anunţuri criptice au dat naştere teoriei conspiraţiei fasciste pro-Trump cunoscută drept QAnon, şi-a reluat postările după o pauză de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.