Tentația faustiană

Publicat în Dilema Veche nr. 926 din 6 – 12 ianuarie 2022
Tentația faustiană jpeg

În romanul distopic Oryx și Crake (2003), Margaret Atwood vorbește despre o pastilă numită BlyssPluss care îi face pe oameni fericiți și îi scapă de orice boală. Dar utilizarea pe scară largă a acestei pastile are un impact negativ asupra profiturilor firmelor farmaceutice, astfel încît acestea plătesc un producător de medicamente, HelthWyzer, pentru a introduce un virus în pastile care să-i îmbolnăvească pe utilizatori. HelthWyzer va putea apoi să-și dubleze profiturile vînzînd antidotul. „Cele mai profitabile boli din punct de vedere comercial”, explică omul de știință Crake, „sînt cele care produc o îmbolnăvire de durată. În mod ideal – adică pentru profit maxim –, pacientul nu ar trebui nici să se vindece și nici să moară, pînă în momentul exact în care își cheltuiește toți banii. E un calcul de finețe”.

Boala „ideală” a lui Crake este una care stimulează producția și vînzarea de antidoturi. O consecință regretabilă a acestui perfid plan de afaceri este că marea parte a populației globului moare.

A dori cu bună știință răul pentru a produce binele este ideea provocatoare a acestui roman. Ceea ce amintește de ideea renumitului specialist în economia dezvoltării Albert O. Hirschman, care vorbea de crizele „optime” – suficient de grave pentru a declanșa progresul, dar nu atît de grave încît să anihileze mijloacele necesare obținerii lui. Hirschman însuși susținea proiecte despre care credea că au șanse mici de reușită, pentru a crea „puncte de presiune” necesare progresului.

Toate acestea ne fac să ne întrebăm care e sensul evenimentelor extreme pe care mulți le prezic pentru secolul în curs, ca urmare a schimbărilor climatice – și, evident, care e semnificația unor calamități mai tradiționale și a foametei care probabil că ne vor afecta.

Sursa acestei ipoteze e de ordin teologic și prozaic deopotrivă: de ce a creat Dumnezeu o lume plină de suferință și de rele dacă e omnipotent și cu desăvîrșire bun? Unul dintre răspunsuri e, potrivit cărții lui Stephen Davies The Street-Wise Guide to the Devil and His Works, că Satana e inclus în creația lui Dumnezeu „pentru a pune la încercare credința și virtutea […] umanității.” Un alt răspuns ar fi că „răul e necesar pentru a desăvîrși binele”. Diavolul e astfel o „forță ostilă care produce și face posibil un bine mai puternic și mai deplin”.

Rolul Satanei în teodiceea creștină e așadar de a prilejui evenimente nefaste, care să provoace la rîndul lor o reacție necesară. Diavolul are rolul său atît în Paradisul pierdut al lui John Milton, cît și în Prometeu descătușat al lui Percy B. Shelley. Economistul Joseph Schumpeter a exprimat aceeași idee prin teoria sa potrivit căreia economiile progresează prin „distrugere creativă”.

Dar expresia prin excelență a acestei idei este Faust al lui Goethe. În introducerea „Prolog în cer”, Dumnezeu îi explică demonului Mefistofel problema pe care o are. Umanitatea, făcută după asemănarea lui Dumnezeu, are capacitatea de a progresa, dar este leneșă și nepăsătoare: „Activitatea omului atît de lesne lîncezeşte, / Odihna el prea grabnic şi-o doreşte”. Dumnezeu îl trimite pe Mefistofel să o trezească din torpoare, ca pe unul care „deși diavol, nevoit e să creeze”.

Asta e, oare, semnificația evenimentelor climatice extreme care probabil că vor veni asupra noastră? În fond, puțini sînt cei care cred sincer că lumea va atinge obiectivele stabilite de recenta Conferință ONU privind schimbările climatice (COP26) sau, chiar dacă o va face, că vom reuși să limităm încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelul epocii preindustriale.

În recenta sa carte Decarbonomics & the Post-Pandemic World, economistul Charles Dumas prevede o succesiune de evenimente extreme asociate cu creșterea temperaturilor. Dacă încălzirea globală se stabilizează la valoarea de 1,5° C pînă în 2025, ne putem aștepta la o deșertificare mai rapidă în America de Nord și Africa, la încetinirea sau dispariția Curentului Nord-Atlantic pînă în 2100, la dispariția ghețarilor montani și a unei părți din regiunea arctică, la reducerea pădurilor tropicale și la uragane fără precedent în Atlanticul de Sud, care vor scufunda insule.

Un al doilea scenariu, în care creșterea temperaturii globale va depăși 1,5° C, prevede extinderea deșertului Gobi, dispariția crustaceelor și o regiune mediteraneană devenită aridă, cu incendii forestiere permanente. În plus, Miami, centrul Londrei, o mare parte din Manhattan, Shanghai, Mumbai și Bangkok se vor afla sub apă pînă la jumătatea secolului al XXII-lea, vor izbucni războaie pentru controlul asupra Arcticii recent dezghețate, topirea zăpezii Anzilor va provoca secetă în Peru și multe specii vor dispărea.

Al treilea scenariu al lui Dumas e și mai extrem. O mare parte a Africii de Sud și bazinul Amazonului devin deșert, India de Nord și Pakistanul sînt afectate de topirea zăpezii himalayene și furtunile sînt la ordinea zilei. Creșterea nivelului mărilor va scufunda New York, Londra, Țările de Jos și orașele australiene, iar boli tropicale mult mai periculoase decît COVID-19 se vor propaga rapid. Dumas nu face și alte previziuni, deoarece pagubele produse în primele trei scenarii „vor duce foarte probabil la măsuri drastice – luate și acceptate”.

Nu e nevoie ca astfel de evenimente catastrofice să fie înțelese ca judecată divină pentru a trage un semnal de alarmă. Chiar dacă gînditorii iluminiști credeau în progresul linear al rațiunii umane, atingerea unor grade superioare de gîndire și comportament ar putea depinde, în fapt, și de evenimente extreme. Istoria oferă din abundență exemple: al Doilea Război Mondial, bunăoară, a fost o precondiție necesară a constituirii Uniunii Europene.

Toate acestea nu înseamnă cîtuși de puțin că trebuie să facem în mod deliberat răul pentru a obține binele, după cum își imaginau că fac companiile din romanul lui Atwood. Iar crizele  „optime”, e cert, sînt imposibil de programat.

În plus, astăzi sîntem mai puțin dispuși să-i dăm dreptate lui Robespierre, atunci cînd spunea că teroarea e justificată dacă duce la virtute, deoarece teoria „prețului necesar” al progresului s-a confruntat cu atrocitățile stalinismului și hitlerismului. „Întîlnim situații”, spunea filozoful german Karl Jaspers în 1948, „în care nu mai simțim nevoia să-l citim pe Goethe, dar ne simțim în schimb atrași de Shakespeare, de Eschil sau de Biblie – asta, dacă încă mai putem să citim ceva.”

Faust rămîne, în tot cazul, „elefantul din cameră”, oaspetele neinvitat al modernității.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick.

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

112 jpeg
O fetiţă de 9 ani s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier
Un tată a reclamat că fetiţa lui, de 9 ani, s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier, amplasat la mică distanţă. Polițiștii au găsit deficienţe la instalaţia electrică.
Grupul de Luptă NATO dislocat în Cincu Foto Ministerul Apărării Naționale   Facebook jpg
Grupul de Luptă NATO de la Cincu va fi ridicat la nivel de brigadă. Belgia va crește contribuția cu trupe
Oficialii belgieni au precizat că, în anul 2025, numărul trupelor belgiene va crește pentru a susține exercițiile la nivel de brigadă de la Grupul de Luptă NATO de la Cincu, din județul Brașov.
avion f 16 ucrainean jpg
Rușii susțin că avioanele F 16 ucrainene operează de pe baze din țări membre NATO
Deși nu au fost confirmate oficial, informațiile venite dinspre surse pro-Kremlin sugerează că avioanele F-16 ale Ucrainei efectuează misiuni de luptă de pe o bază aeriană NATO din Polonia.
gaz gaze energei conducte gazoduct foto shutterstock
România are resursele de a sprijini Republica Moldova, dacă va exista o criză peste Prut: „Vom fi alături de Chișinău”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că România este pregătită pentru iarnă şi are resursele de a sprijini Republica Moldova, care a intrat în stare de urgență în sectorul energetic.
nicu jpg
Tragedie în muzica românească! A murit Nicu Sârghea, toboșarul trupei VUNK
Doliu imens în lumea artistică din România! Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk și unul dintre membrii fondatori ai formației, s-a stins din viață la doar 48 de ani.
Al I Cuza jpg
Rețeta originală de cozonac de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Ce ingrediente se foloseau și cum ieșea preparatul final
Cozonacul, așa cum îl știm astăzi, are rădăcini adânci în istoria culinară românească. Primele rețete scrise apar în cărțile de bucate din Moldova și Țara Românească, documentând deserturi savuroase încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
banner laurentiu cazan png
Laurențiu Cazan deține și cetățenie olandeză: „Acolo, dacă te îmbolnăvești de cancer, nu te duci cu șpagă la medic, ca să-ți salveze viața.” De câți bani are nevoie o familie, în România?
Laurențiu Cazan a făcut o paralelă între traiul din Olanda, unde a locuit, și cel din România: „Acolo, nu organizezi teledon ca să-i salvezi omului viața”
Ziua ta norocoasa din luna februarie in functie de zodie  Sursa foto shutterstock 1939119451 jpg
Horoscop vineri, 13 decembrie. Berbecii nu își văd capul de treabă, iar Fecioarele sunt sfătuite să fie mai înțelegătoare
O zodie petrece timpul fără să facă prea multă treabă, în timp ce alți nativi se tem să facă primul pas. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale pentru ziua de vineri, 13 decembrie.
image png
De ce s-au distanțat, la un moment dat, surorile Bambi? Raluca: „Am avut și noi momentele noastre”
Denisa și Raluca Tănase, două nume sonore din România, au fost mereu împreună. Au început ca o echipă pe plan muzical, apoi s-au retras și s-au axat pe partea de antreprenoriat. Cu toate acestea, în relația lor au existat moment și mai puțin plăcute.